Pe 20 august s-a întâmplat să fie aşa-numita “Earth Overshoot Day”, adică fix ziua în care populaţia Pământului a epuizat toate resursele naturale pe care planeta noastră le poate genera într-un an de zile.
Pentru restul anului 2013, funcţionăm în sistem de avarie – adică vom consuma peste ceea ce ne poate da natura, lăsând o planetă mai săracă în resurse pentru noile generaţii.
“Nu este o noutate pentru nimeni faptul că societatea noastră consumă mai mult decât poate produce planeta. De câţiva ani auzim această avertizare şi începem să ne obişnuim cu ideea. Noutatea care trebuie să ne dea de gândit, şi poate să ne şi sperie, este accelerarea acestui proces. Dacă anul trecut am ajuns la capacitatea de susţinere a planetei noastre pe 22 august, anul acesta am atins această limită cu două zile mai devreme. Şi totuşi, în loc să ne schimbăm atitudinea, apăsăm pedala de acceleraţie. Ne comportăm ca multe companii mari, care accesează credite uriaşe şi care, atunci când îşi văd executorii la poarta sediului, apelează la alţi creditori. Din păcate, în cazul de faţă, executorii au pus piciorul în prag”, spune Magor Csibi, director World Wide Fund for nature-România.
Ne mai trebuie o Terra şi jumătate
Amprenta ecologică (Ecological Footprint) măsoară necesarul de sol productiv şi apă, pentru producerea bunurilor şi resurselor consumate de populaţie şi pentru neutralizarea emisiilor şi deşeurilor. Amprenta ecologică este azi clar negativă, fiind cauzată de consumul excesiv. Ea a fost calculată de specialiştii WWF şi arată că mai avem nevoie de o încă o Terra şi jumătate pentru susţinerea stilului nostru actual de viaţă.
În România, amprenta ecologică este de 2,7 hectare pe cap de locuitor, în condițiile în care planeta poate oferi 1,8 hectare de teren şi apă.
În 1961, anul în care a fost fondată organizaţia WWF, oamenii utilizau două treimi din resursele naturale ale Terrei. Raportul Planeta Vie (Living Planet Report) este întocmit de WWF, în parteneriat cu Global Footprint Network, la fiecare doi ani. Pentru ediţia 2012, cercetarea a fost efectuată pe mai mult de 9.000 de populaţii animale, aparţinând unui număr de 2.688 de specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni şi peşti.
