Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a pus în dezbatere publică Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate pentru perioada 2026-2030, un document care își propune să modernizeze profund sistemul medical românesc. Inițiativa vine ca răspuns la nevoia reală de a elimina birocrația, de a conecta informațiile medicale și de a oferi medicilor și pacienților acces rapid la date complete și corecte, într-un sistem suprasolicitat de boli cronice, precum obezitatea.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 790, ediția print
Obezitatea este una dintre problemele serioase de sănătate ale ultimelor decenii, afectând milioane de oameni și având consecințe care nu pot fi ignorate. Statisticile relevă că aproximativ 22,5% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, ceea ce înseamnă că peste 4 milioane de oameni suferă de această boală într-un fel sau altul, iar proporția persoanelor cu indice de masă corporală (IMC) crescut, adică fie supraponderali, fie obezi, ajunge la 70% din populația adultă. Aceste cifre arată o situație mult mai amplă decât cea reflectată în evidențele medicale. Este vorba despre faptul că doar o mică parte dintre persoanele obeze sunt diagnosticate oficial și înregistrate în sistemul de sănătate. În multe cazuri, obezitatea nu apare înregistrată ca diagnostic principal, deși este direct legată de alte boli cronice cum ar fi diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială sau bolile cardiovasculare. Unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare este faptul că mulți dintre români nu percep greutatea excesivă ca pe o problemă medicală actuală. Studiile arată că un procent semnificativ dintre persoanele care sunt supraponderale sau obeze nu cred că au o problemă de sănătate, deși valorile obiective ale IMC-ului arată contrariul.
Diabetul și bolile de inimă, asociate excesului de greutate
Obezitatea este un factor de risc bine cunoscut pentru un număr mare de boli cronice care duc la suferință pe termen lung și la costuri mari pentru sistemul de sănătate. De exemplu, obezitatea este direct asociată cu un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2, boli de inimă, accident vascular cerebral, valori mari ale colesterolului și ale trigliceridelor, dar și cu anumite tipuri de cancer sau cu afecțiuni ale articulațiilor. În ceea ce privește copiii, problema nu este mai puțin serioasă. Studiile recente arată că o proporție îngrijorătoare de copii și adolescenți are greutatea peste normal. Aproximativ 10-12% dintre școlarii din orașele mari sunt deja obezi, iar cifra poate fi ceva mai mare dacă includem și supraponderalii. Această tendință este importantă mai ales pentru că obezitatea în copilărie crește semnificativ riscul de a avea probleme de sănătate grave la vârsta adultă. O altă latură a problemei, vorbită mai rar, este impactul social și economic. Obezitatea influențează capacitatea de muncă a persoanelor, starea de sănătate pe termen lung și chiar șansele de angajare. Deși nu există date centralizate clare despre câți români sunt încadrați oficial cu grad de invaliditate din cauza complicațiilor obezității, este cunoscut faptul că această boală crește riscul de boli care, în final, pot duce la dizabilități sau la incapacitate de muncă precoce, mai ales în rândul celor cu afecțiuni cardiovasculare, diabet sau probleme severe ale articulațiilor.
Noul sistem ajută medicii să intervină mai rapid
În mod tradițional, tratamentul obezității în România pornește de la medicul de familie, care poate evalua greutatea, calculând IMC și stabilind riscurile asociate. Ulterior, pacienții pot fi îndrumați către specialiști în nutriție, endocrinologie sau cardiologie, în funcție de necesități. În cazurile severe, în centre specializate se poate discuta și opțiunea tratamentelor chirurgicale bariatrice, însă acestea se fac numai după o evaluare medicală atentă, într-un cadru interdisciplinar. Din păcate, accesul la astfel de tratamente, ca de altfel și la consiliere nutrițională de calitate, este limitat pentru multe persoane, fie din cauza resurselor financiare, fie din cauza lipsei programelor publice eficiente de sprijin. Aici intervine rolul crucial al digitalizării sistemului de sănătate despre care vorbește Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Această strategie promite eliminarea hârtiilor și a dosarelor plimbate între cabinete, introducerea unui dosar electronic funcțional, interoperabilitatea sistemelor și accesul facil la istoricul medical pentru medici și pacienți. Un astfel de sistem ar putea ajuta profesioniștii din sănătate să urmărească evoluția pacienților obezi în timp, să identifice tendințe și să ofere intervenții și recomandări personalizate. De exemplu, datele integrate ar permite medicilor de familie să vadă mai ușor cum evoluează greutatea unui pacient de-a lungul anilor și să intervină mai rapid cu sfaturi sau tratamente adecvate. ”Punem capăt dosarelor plimbate între instituții, fișelor scrise de mână și sistemelor informatice care nu „vorbesc” între ele. Introducem regula simplă și corectă: „o singură dată introdus, utilizat de mai multe ori”. Date medicale integrate, sigure și interoperabile. De ce este atât de important? Pentru că, fără tehnologie integrată corect, personalul medical și pacienții pierd timp prețios, se pierd informații esențiale, iar deciziile ajung să fie luate fără date complete. Ce facem și ce obținem concret: • Construim un mediu digital în care datele medicale nu mai sunt fragmentate, ci circulă sigur și controlat între spitale, ambulatoriu, medicina de familie și urgență. • Facem funcțional dosarul electronic de sănătate, astfel încât informațiile medicale să fie disponibile profesioniștilor, nu pe hârtii plimbate între instituții. • Stabilim interoperabilitatea ca regulă, nu ca excepție: aceleași standarde, aceleași date, pentru întregul sistem public. • Investim în competențe digitale pentru personalul medical, astfel încât tehnologia să fie folosită zilnic, nu doar bifată în proiecte. Strategia pune datele acolo unde contează: în mâna profesioniștilor din sănătate și în sprijinul pacienților. Un singur sistem. Aceleași reguli. Date integrate. Simplu. Mulțumesc tuturor profesioniștilor care au contribuit la elaborarea acestei strategii: medici, asistenți, manageri din spitale, specialiști din Ministerul Sănătății, experți IT, reprezentanți ai industriei, asociații de pacienți și societăți profesionale. A fost un efort real de echipă, construit pe expertiză, dialog și responsabilitate. Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale, integrate corect, nu cu hârtii și estimări”, a postat dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, pe pagina sa de Facebook.
