E dificil să-ţi transmit, cititorule, senzaţia mea în urma vizitei pe care am făcut-o la Mânăstirea Sitaru Balamuci pentru că ţine de relaţia fiecăruia dintre noi cu cele sfinte. Pot doar să te rog şi să te invit să te opreşti la acest lăcaş înconjurat de satele comunei Nuci, de oraşul ialomiţean Fierbinţi-Târg şi satul Grecii de Jos, de satul Sitaru şi comuna Grădiştea.
La 40 km de Bucureşti
La început de iulie l-am întâlnit pe secretarul Mânăstirii Sitaru, Ieromonahul Hrisostom Iorgulescu la evenimentul de lansare a proiectului turistic «Descoperă Ilfovul» a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Ilfov. Patosul şi dragul cu care ieromonahul Hrisostom ne-a povestit despre mănăstirea unde vieţuieşte şi, mai ales faptul că turiştii pot rămâne peste noapte ne-au mers la suflet şi, într-un final, ne-am oprit la poarta de piatră a mânăstirii din satul Sitaru, comuna Grădiştea. De acolo până la poarta a doua, din lemn sculptat, oricine poate observa viţa de vie, grădina şi pomii fructiferi de care călugării de la Sitaru au grijă, semn că viaţa de obşte (adică totul este la comun) sau chinovia este cea în care trăiesc cei 17 călugări de la Sitaru. Dintre aceştia, 4 sunt preoţi, 8 sunt monahi, 2 sunt rasofori (călugăr novice îmbrăcat în rasă) şi 3 sunt fraţi. Cei 17 călugări au diferite ascultări: secretar, economi, eclesiarh, ghid, cântăreţ, brutar, casier, chelar, bucătar, trapezar, apicultor sau îngrijitor al fermei.
Biserica are hramul Sf. Nicolae ale Mirelor Lichiei
Aşezată în mijlocul mănăstirii, biserica este o bijuterie bizantină cu ancadramente de piatră sculpată în jurul ferestrelor. Primul ctitor a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul viitorului domnitor Constantin Brâncoveanu. Pentru că a putut răscumpăra o parte dintre moşiile pierdute de predecesorii săi, Papa Greceanu întoarce către Dumnezeu o parte din darurile vieţii şi hotărăşte ridicarea unei biserici. S-ar părea că s-a întâmplat între anii 1625-1631. În 1752 biserica este reparată şi se presupune că atunci au fost montate decoraţiile de piatră din jurul ferestrelor, al portalului şi de pe coloanele din pridvor şi interiorul bisericii. Mănăstirea este cunoscută şi sub numele de Balamuci şi, conform surselor istorice, s-ar părea că înainte de construirea bisericii, în zonă era un mic schit întemeiat de nişte călugări „nebuni întru Hristos”. Cât despre pictură, te las, cititorule s-o descoperi şi să-ţi bucuri ochii şi sufletul odată cu cele opte scene a temei Naşterii fără de păcat a Sfintei Fecioare Maria. Dar, şi mai neobişnuit pentru pictura din Muntenia este Judecata de Apoi.
În consecinţă, la hramul din 6 decembrie te poţi bucura de toate acestea şi de tihna unei rugăciuni departe de lumea dezlănţuită.
