Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a anunţat că doreşte continuarea construcţiei Magistralei 6 de metrou, care să lege reţeaua existentă cu Aeroportul Otopeni, proiect despre care fostul ministru Relu Fenechiu spunea că este prea scump şi nu este justificat de traficul existent.
Ramona Mănescu s-a întâlnit, zilele trecute, cu ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Keiji Yamamoto, subiectul central al discuţiei fiind proiectul Magistralei 6 Gara de Nord – Aeroportul Henri Coandă, început în 1999 şi care, din 2010, beneficiază de un sprijin important din partea guvernului Japoniei printr-un împrumut de 41,8 miliarde yeni (aproximativ 300 milioane de euro) acordat României.
Ministrul Transporturilor a precizat că susţine construcţia acestei magistrale şi chiar posibilitatea dezvoltării unor staţii multimodale de tren şi metrou pentru cele două extreme, la Gara de Nord şi la Aeroportul Henri Coandă. „Ne dorim să continue proiectul de construcţie a Magistralei 6 de metrou. Vom discuta în cadrul Guvernului pentru a identifica soluţii de finanţare care să susţină proiectul alături de împrumutul de la partenerii niponi“, a declarat Mănescu. La rândul său, ambasadorul Japoniei la Bucureşti a menţionat că, în perioada următoare, Guvernul Japoniei aşteaptă o scrisoare din partea Guvernului României cu privire la soluţiile avute în vedere pentru continuarea proiectului. Ulterior, Guvernul Japoniei vizează demararea unor discuţii pe tema soluţiilor alternative de finanţare.
Verde şi pentru M4
Şi tot zilele trecute, Ministerul Dezvoltării a anunţat că Guvernul eleveţian va finanţa cu până la 8,5 milioane franci elveţieni realizarea studiului de prefezabilitate (SPF) şi de fezabilitate (SF) pentru construcţia Liniei 4 de metrou Lac Străuleşti – Gara Progresu, tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu. Acordurile de proiect şi de implementare aferente acestei investiţii au fost deja semnate. Proiectul, cu o durată de 30 de luni, are o valoare de 10 milioane de franci elveţieni (fără TVA), din care contribuţia elveţiană nerambursabilă este de maximum 85%, respectiv 8,5 milioane de franci elveţieni, diferenţa fiind acoperită de partea română. Investiţia este cuprinsă în programului de cooperare elveţiano – român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul UE.
