Înconjurat de o mare de cărţi, primarul comunei Mogoșoaia, Paul Precup ne-a primit într-o după amiază de vineri într-un birou atipic, decorat ca și cum ar fi „acasă”. Studia Legea 186/2013 privind parcurile industriale, subiect care are mare legătură cu Mogoșoaia.
A te ţine de buchea cărţii
E curios să dai peste cărţi de design interior și exterior, de arhitectură și stil sau de construcţii într-un loc care nu este bibliotecă, nici librărie ci biroul unui ales local. Ce-i cu ele? „ Iubesc cărţile de când mă știu, îmi creează o stare de spirit care mă ajută să fac ceea ce trebuie. Îmi displace toată dezorganizarea și haosul din urbanismul românesc. Mult timp am stat să mă gândesc ce se poate reface pentru a avea o imagine frumoasă, unitară a unei localităţi. Cu cărţile alături îţi dai seama că poţi, prin hotărâre de consiliu local, să faci tot felul de chestii care să ducă la o urbanizare armonioasă. Observ, în consecinţă, școala americană, școala franceză, școala engleză de urbanism. Fac apel la rezumate ale urbanismului din diverse societăţi mai dezvoltate și asta mă ajută la o planificare corectă. Este și unul dintre motivele pentru care, atunci când sunt întrebat de ce nu fac una sau alta, răspund mereu că aștept, nu mă grăbesc să fac repede un lucru care vreau să dureze multă vreme ulterior”, povestește primarul comunei Mogoșoaia
Doi poli de dezvoltare: vatra satului și zona nouă
Aproape în orice colţ de ţară există discuţii despre „cine merită primul” să beneficieze de dezvoltare: cel din vatra satului sau cel care a cumpărat recent la margine de localitate. Și Mogoșoaia se învârte în jurul acestei teme iar primarul Paul Precup spune că în vatra satului nu sunt toate străzile asfaltate, dar este rezonabil, cu 80-90 % apă și canal. „Probleme mai mari sunt în zona nouă, unde s-au construit case și unde sunt străzi late de 3 metri. Să dai 500.000 de euro pentru o casă unde, pentru tot restul vieţii, ești nevoit să faci întoarcerea din 3 mișcări ca să ieși din curte, este peste puterile mele de înţelegere. Am fost recent cu echipa și am făcut măsurători pentru a calcula banii necesari pentru asfaltare. Doar că, ţinând cont de cei 3 metri lăţime, este clar că vom face străzi cu sens unic. Mă refer, de exemplu, la strada Nichita Stănescu unde se poate face o stradă de 5,5 metri. Cum să-i oblig pe cei care au case acolo să-și facă retragere? Acolo sunt 200 ha de teren, 2000 de terenuri și fiecare trebuie să-și retragă gardul cu 50 de centimetri. Ei știu primii că trebuie să-și dărâme gardurile și să și le mute. Degeaba face unul, trebuie să facă toţi”, mă lămurește primarul.
50 euro impozit anual versus 5000 euro dezvoltare
Se dă următoarea stare de fapt: cineva ca dumneavoastră, ca mine sau alţii cumpără un teren într-o comună unde vânzătorul terenului i-a smuls un preţ bun pentru că „știe el” că, tu care cumperi, vei avea apă și canalizare, la un moment dat. Și tu cumperi și aștepţi. Îţi faci casă și aștepţi. Cauţi vânzătorul dar a dispărut. Te duci la primărie și spui că ai teren în intravilan și că trebuie să ai apă și canal. La Mogoșoaia se întâmplă la fel? Îmi confirmă Paul Precup că sunt astfel de situaţii: „ Dar vă demonstrez că este vorba doar de matematică elementară și de o lege fiscală ciudată, făcută să nu suporte niciun fel de dezvoltare, ci numai întreţinere. Cât mă costă pe mine, primărie, să viabilizez un teren de 12 metri lăţime deschidere la stradă cât este media pe Ilfov? Acel teren, în functie de adâncime poate fi de 1200 mp sau 600 mp. Și iau în calcul și strada cu carosabil de 6 metri și trotuare de 2 metri, cât prevăd normele. Și fac adunarea: cât costă întreaga instalaţie de canalizare plus cea de apă plus asfaltul. Fac totalul și împart: înseamnă 5000 euro minimum de investiţie din partea primăriei pe un teren cu o deschidere de 12 m, indiferent (sau neglijabil) de adâncime. Fie că omul în cauză are o bojdeucă sau un palat, pe mine, primărie tot 5000 de euro mă costă apa, canalul și asfaltul. Iar acea persoană cu proprietatea în cauză plătește impozit pe an 50 de euro. În condiţiile acestea în câţi ani pot eu să fac acolo investiţii la un asemenea raport financiar? Vă spun: 100 de ani. Doar apă, canal, asfalt. Deci, în lipsa vreunui credit, a unui ajutor guvernamental, a unei finanţări europene sau vreunui unchi bogat al comunei, de unde să fac rost de bani pentru a putea băga în intravilan o zonă nouă, în condițiile în care ne chinuim să urbanizăm actualul intravilan care nu are utilități peste tot?” Doar că, indiferent de modalitatea de finanţare, niciuna nu este mai ușoară, toate trei funcţionează pe componente. Și precizează Paul Precup: „ Problema este că ne limităm la cele 3 tipuri de finanţare, presupunând că ne referim numai la intravilan nou. Dar cu vatra satului ce facem? Până să trec extravilanul în intravilan, trebuie să rezolv vatra satului. Locuitorii sunt acolo de generații, au dreptul la o viaţă civilizată în aceeași măsură cu aceia care au cumpărat de curând, dar poate chiar cu prioritate. Să spunem că iau credit: nu-l iau pe banii oamenilor care există aici și care plătesc? Mă duc la bancă cu veniturile celor de aici și iau credit pentru ei. O să fie o eternă problemă și gândesc o rezolvare.”
18 milioane de euro nevoie de la ADIA ILFOV
Primarul Paul Precup nu a vrut ca Mogoșoaia să adere la Societatea de apă și canal înfiinţată în prima etapă, din 2007. „ Nu au garantat nimic, nu am fost de acord ca cineva să liciteze în numele meu o lucrare fără să mi se spună și când se va face aceasta. Am pus pariu că fac canalizarea înaintea lor și așa a fost!”, spune primarul care, dacă obţine fondurile europene prin noua ADIA, finalizează în 2104 introducerea apei și a canalizării.” Nevoia Mogoșoaiei se împarte pe 3 categorii: vatra satului unde mai e puţin de lucru, zonele noi și cele viitoare. Cu tot cu staţie de epurare, ne trebuie 17-18 milioane de euro în funcţie de soluţie, avem două: una cu staţie de epurare care să preia și Buftea și de aceea investiţia la noi trebuie să fie mai mare. Buftea și Corbeanca deverseaza tot în canalul meu colector, căci nu au staţie de epurare. Mogoșoaia preia Buftea în momentul de faţă din punctul de vedere al canalizării prin canalul colector început în 1998 și terminat prin 2005-2006. Este canalul colector care pleacă de la Buftea, trece prin Mogoșoaia și se varsă la București. Staţia de epurare trebuie făcuta la Mogoșoaia și deservește Mogoșoaia, Buftea și ce mai vine din amonte. De aceea am gândit-o să fie modulară și să se mărească pe măsură ce crește deversarea. S-a nimerit să fie la Mogoșoaia pentru că suntem în aval, dar nu aparţine comunei Mogoșoaia”, trasează cu creionul pe hârtie Paul Precup, demonstrându-mi tehnic despre ce este vorba. Deci, Mogoșoaia face parte din ADIA Ilfov? „Da, și vă spun de ce: Din 2012 am tot participat la lucrările de proiectare a rețelei de apă-canal a județului Ilfov, alături de noua echipă de la CJ Ilfov. M-am convins de faptul că se pot obține bani în ziua de azi doar printr-o asociere intercomunitară și, văzând evoluția lucrurilor la nivelul actualului Consiliu Județean, am considerat că singura posibilitate de extindere și finalizare a rețelei de apă-canal în întreaga comună Mogoșoaia este prin aderarea la ADIA Ilfov.”
Odată cu dezvoltarea se mărește preţul apei?
„Pot să spun că n-are cum să crească preţul prea mult și, în niciun caz peste un nivel suportabil. Lumea trebuie să înţeleagă că altă soluţie pentru canalizare nu există. În aceste condiții, nu cred că are de ce să crească preţul la apă și la canal mai mult decât este media generală în judeţ.
Noi avem un preţ rezonabil la apă, e mai mic decât în alte zone vecine. Serviciul de apă și canal este în administrarea CJI iar noi, ca primărie, am băgat apă și canal pe cât am putut de mult din comună. Totuși, în 2013 faptul că mai există unele gospodării care încă nu au apă și canal, nu este în regulă„ îmi atrage atenţia primarul.
Și totuși, parcul industrial….
Bucuros pentru apariţia legii, Paul Precup se pregătea pentru a-i întâlni pe investitorii care i-au cerut ajutorul pentru a obţine titlul de parc industrial pentru ceea ce deja au făcut la Mogoșoaia. „Vorbim despre cel mai mare fond de investiţii austriac din România cu portofoliu de investiţii de un miliard de euro, numai în România. Au cumpărat 30 de hectare în 2007, au investit deja 8-10 milioane de euro, dar criza i-a oprit. După ce a ieșit legea, au început să lucreze la centură pentru a face intrarea în parc iar acum adună documentaţia pentru aplicare la titlul de parc industrial. Drumurile interioare sunt făcute, 2 milioane de euro au investit numai în drumul care duce acolo și pe care l-am dat noi, primăria în administrare pentru 6 luni. Au luat strada în noroi, au dat-o cu apă, canal, curent electric și beton de 15 cm. Au tras linie de cale ferată internă care duce direct la zona de hale și au tras 14 MW de curent de la Chitila, cât consumă toată comuna Mogoșoaia. Vorbim de 144 mii mp acoperiţi și peste 14 ha de hale, în etape. Iar pentru atâtea hectare de hale, vor angaja oameni de la Mogoșoaia și aceasta va fi o realizare importantă pentru noi” sintetizează primarul comunei Mogoșoaia.
Sperăm, la unison, ca titlul de parc industrial să fie acordat și investitorii să-și continue investiția începută.
Duminică în Piaţetă
Am încheiat o săptămână ilfoveană în Piaţeta Mogoșoaiei, în jurul fântânii arteziene din Parcul Brâncovenesc, unde soarele ne-a făcut cadou lumina lui blândă. Teo a facut un show magic alături de copii iar cântecele din mustării interpretate de Mihaela Alexa, voce, pianistul Sorin Zlat și de celebrul trompetist Emil Bîzgă i-au adus în jurul unei căni cu must pe Maria Tănase și Zavaidoc, pe Marta Bibescu și pe locuitorii din Mogoșoaia prinși în horă. Urmează Festivalul Mustăriilor în perioada 12/13 octombrie, deci încă un weekend frumos îîn Parcul Brâncovenesc.
