Gama de afecţiuni a sânilor este variată. Cel mai important de ştiut este că în majoritatea cazurilor aceste probleme nu sunt egale cu apariţia unui cancer.
Dr. Dana Brînduşa Mitroi Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Filantropia din Bucureşti
Cele mai frecvente simptome care trebuie să te trimită urgent la medic sunt:
- Dureri/ senzaţie de tensiune la nivelul sânilor
- Apariţia unor noduli
- Scurgeri mamelonare (sânge/lichid apos/lapte)
- Retracţia mameloanelor (vârful acestora este tracţionat către interior)
- Modificări ale pielii de la nivelul sânilor
Aceste probleme pot să apară la orice vârstă şi trebuie să te îndrepte cât mai repede către un cabinet medical. Se obţine istoricul (anamneza), în scopul identificării unor factori de risc precum şi obţinerii unor detalii legate de alte boli asociate sau alte intervenţii chirugicale. Este important de documentat şi când ai simţit pentru prima dată că este ceva în neregulă şi dacă, în timp, caracterele durerii/ nodulului etc s-au modificat. Ca şi factori de risc amintim: mamă/soră, sau rude din familia mamei cu cancer de sân, vârsta primei menstruaţii (cu cât este mai devreme cu atât reprezintă un risc), vârsta menopauzei (cu cât e mai înaintată vârsta, cu atât e mai riscant), operaţii la nivelul sânilor fie şi pentru o cauză benignă, terapiile hormonale (contraceptive, substituţie în menopauză), consumul excesiv de alcool, obezitatea postmenopauzală, fumatul. Există şi factori protectori împotriva apariţiei cancerului de sân şi dintre aceştia menţionăm: un număr mare de copii născuţi şi alăptatul.
Investigaţiile care te salvează
Examenul complet al sânilor include şi regiunea gâtului, peretele toracic, ambii sâni şi axilele. Este cel mai bine ca examinarea să se facă atunci când modificările induse hormonal sunt minime şi anume: 7-9 zile de la data ultimei menstruaţii. Pentru femeile aflate la menopauză, sau la cele care folosesc contraceptive, nu este important un astfel de interval. Examinarea trebuie făcută cu blândeţe astfel încât să nu te simţi intimidată. În afară de examinarea medicală, recomandăm cu tărie autopalparea sânilor (examinare pe care ţi-o poţi face singură acasă), o dată pe lună, cu menţiunea că prin palpare se detectează doar o jumătate din totalul cazurilor de cancer de sân. Aceasta înseamnă că trebuie să apelezi şi la alte modalităţi de diagnostic precum mamografia şi ecografia sânilor. Astfel, mamografia poate detecta până la 90% din cazurile de cancer de sân.
Ai peste 40 de ani? Mergi să-ți faci mamografia!
Este o metodă de diagnostic ce trebuie privită cu încredere deoarece detectează cazurile de cancer de sân de multe ori, înainte ca ele să devină manifeste clinic (adică vizibile sau palpabile).
Când să începi mamografierea? Este o problemă intens dezbătută în prezent. Dacă până acum câţiva ani se recomanda cu tărie începerea screening-ului (a mamografiei) la vârsta de 40 ani, recomandările mai noi spun că vârsta de 50 ani ar fi mai potrivită. Cu toate acestea, cazurile la care s-au identificat factori de risc (rude de gradul 1 cu cancer de sân) trebuie să înceapă mai devreme. Cât de des trebuie să faci o mamografie? Majoritatea medicilor spun că o mamografie pe an după vârsta de 40 ani este deajuns.
Citește în pagina de săptămâna viitoare ce ai de făcut dacă, în urma consultului și a mamografiei, medicul îţi spune că ai putea avea cancer la sân!
