Rugăciune, tradiţie şi bucurie duhovnicească, de Sfânta Maria Mare, la una dintre cele mai vechi vetre monahale din judeţ
În fiecare an, ziua de 15 august transformă Mănăstirea Țigănești, din comuna Ciolpani, într-un loc al întâlnirii și al rugăciunii. De sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul așezământului monahal, credincioși din Ilfov, București și din împrejurimi au venit pentru a participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, pentru a se ruga și pentru a primi binecuvântarea Maicii Domnului. În mijlocul liniștii pădurii, vechea vatră monahală și-a primit din nou oaspeții, iar tradiția hramului a reunit obștea Mănăstirii Țigănești și pe cei care, an de an, aleg să revină aici în această zi de mare sărbătoare.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 818, ediția print
Slujba de hram a fost oficiată de părintele arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, împreună cu protos. Andrei Nechifor, consilier patriarhal, Cristian Mihail Burcea, Protopopul Protopopiatului Ilfov Nord, Protosinghelul Calinic, duhovnicul mănăstirii, pr. Constantin Lupu de la parohia Progresul din București și diaconii Adrian Până și Ionuț Danțiș, inspectori eparhiali. Prezența soborului de preoți și diaconi a conferit solemnitate momentului liturgic și a întărit atmosfera de sărbătoare a hramului.
În cuvântul adresat credincioșilor, părintele arhimandrit Dionisie Constantin a vorbit despre semnificația praznicului Adormirii Maicii Domnului și despre locul pe care această mare sărbătoare îl ocupă în viața Bisericii: „Preacuvioasă Maică Stareță, preacuvioși părinți, iubiți credincioși și credincioase, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne aflăm astăzi, din nou, la praznicul adormirii Maicii Domnului, cea mai mare sărbătoare închinată prea Sfinte Născătoare de Dumnezeu, aici, la Mănăstirea Țigănești, care are, ca ocrotitoare, pe prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu și sărbătoarea acestei adormiri a Maicii Domnului de peste 200 de ani”.
Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare a nădejdii
În cuvântul său, delegatul Patriarhiei Române a explicat și înțelesul duhovnicesc al mutării Maicii Domnului la cer, subliniind diferența dintre Înălțarea Mântuitorului și mutarea Maicii Sale: „Nu putem vorbi despre o înălțare a Maicii Domnului la cer. Maica Domnului nu s-a înălțat prin puterile ei la ceruri, așa după cum a făcut-o Mântuitorul Iisus Hristos, care era Fiul lui Dumnezeu. Și El a înviat prin puterea Sa ca Dumnezeu și s-a înălțat la ceruri prin puterea Sa ca Dumnezeu. Însă, această mutare a Maicii Domnului din mormânt la ceruri a fost lucrarea Duhului Sfânt. Dumnezeu a rânduit că după ce a trecut prin moarte potrivit legii firii omenești, trupul celei care a primit pe Fiul lui Dumnezeu să nu fie lăsat stricăciunii și să fie înălțat la ceruri”.
Părintele a vorbit apoi despre mesajul pe care această sărbătoare îl transmite credincioșilor și despre faptul că moartea nu reprezintă, pentru creștini, sfârșitul drumului.
„De aceea, pentru noi creștinii moartea nu mai este ultimul cuvânt asupra omului, ci de la învierea Mântuitorului Iisus Hristos mormântul nu mai este capătul drumului, ci locul în care așteptăm învierea. Iar Maica Domnului ne arată astăzi că viața omului își găsește adevărată împlinire nu în locurile trecătoare, ci în comuniunea veșnică cu Dumnezeu”, a spus părintele. Într-o perioadă în care, după cum a remarcat părintele, lumea se confruntă cu războaie, familii despărțite, nesiguranță și numeroase încercări, mesajul praznicului devine unul al speranței și al întoarcerii către rugăciune: „Vedem în jurul nostru războaie care continuă să aducă suferință. Observăm familii despărțite, oameni siliți să-și părăsească locurile natale, copiii care cresc în nesiguranță și teamă. Vedem și ni se aduc la cunoștință atâtea dezastre naturale, incendii, inundații, cutremure și alte încercări, care într-o clipă pot schimba viața unor comunități întregi”. Iar răspunsul, a subliniat acesta, rămâne rugăciunea și apropierea de Maica Domnului. „Și unde putem alerga, confruntați fiind cu atâtea încercări, dacă nu la Maica Domnului, la Maica Vieții, acolo unde generații întregi de creștini au găsit scut și apărare, au găsit mângâiere în necazuri și liman în mijlocul furtunilor vieții acesteia”, a mai spus părintele.
Anunț important: proclamarea canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu
La finalul cuvântului său, părintele arhimandrit Dionisie Constantin a făcut un anunț aparte, legat de unul dintre momentele importante ale calendarului Bisericii Ortodoxe Române din acest an: proclamarea canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu.
Anunțul a fost făcut chiar în cadrul hramului Mănăstirii Țigănești, în contextul pomenirii ctitorilor așezământului monahal. În pomelnicul mănăstirii se află și numele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu și al Doamnei Maria, iar 15 august este legată de pomenirea Sfinților Brâncoveni, prăznuiți în ziua următoare, 16 august.
„Și știm că această zi de adormire a Maicii Domnului este ziua martiriului acestor Sfinți Brâncoveni care sunt pomeniți în Biserică mâine, 16 august, pentru a lăsa lumina praznicului neștirbită și spun că doresc să anunț cu bucurie faptul că mâine va avea loc proclamarea canonizării Sfintei Doamne Maria sau Marica Brâncoveanu, așa după cum este înscrisă și în pomelnicul acestei Sfinte Mănăstiri”, a spus părintele arhimandrit.
Proclamarea canonizării a avut loc la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, iar credincioșii prezenți la Mănăstirea Țigănești au fost îndemnați să participe, dacă au avut posibilitatea, la acest moment.
Părintele a vorbit și despre modelul de credință pe care îl oferă Sfânta Maria Brâncoveanu, în special pentru mamele și familiile creștine: „Pentru că Maria Doamna rămâne o pildă de mamă pentru toate mamele din ziua de astăzi și nu doar pentru faptul că a născut și a crescut copiii în credință, ci pentru faptul că a știut să ducă crucea pe care i-a rânduit-o Dumnezeu cu multă jertfelnicie”.
„Așadar, este o bucurie pentru noi să avem, iată, și o astfel de sfântă trecută în calendarul Bisericii noastre, arătând prin aceasta că nu ne mântuim doar și nu ajung sfinți doar monahii sau monahiile, ci iată și mamele binecredincioase și tații binecredincioși”, a mai spus părintele arhimandrit.
O tradiție care continuă la Mănăstirea Țigănești
Pentru Mănăstirea Țigănești, hramul Adormirii Maicii Domnului reprezintă de mai mulți ani un moment în care reprezentanții Patriarhiei Române revin în mijlocul obștii și al credincioșilor. Părintele arhimandrit Dionisie Constantin a amintit că participarea la acest hram a devenit deja o tradiție, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
„Am făcut o tradiție ca de mai mulți ani, să venim la acest hram al Mănăstirii Țigănești și iată Prefericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat și în acest an să participăm și să ne rugăm împreună la această Sfântă Mănăstire”, a spus acesta.
În cuvântul său, părintele a vorbit și despre rostul unei mănăstiri și despre ceea ce caută omul atunci când pășește într-un asemenea loc.
„O mănăstire este frumoasă atunci când cei care îi trec pragul pleacă mai împăcați decât au venit. O mănăstire este frumoasă atunci când omul tulburat găsește liniște, când cel întristat găsește mântuire, iar cel care s-a depărtat de Dumnezeu simte din nou dorul de rugăciune și de a se apropia de Dumnezeu”, a spus părintele arhimandrit Dionisie Constantin.
Mănăstirea Țigănești, istorie și spiritualitate
Așezată într-un cadru deosebit de liniștit, Mănăstirea Țigănești este una dintre cele mai cunoscute vetre monahale ale județului Ilfov. Istoria sa coboară până în anul 1776, când așezământul este menționat pentru prima dată într-un act de vânzare a moșiei. La început, aici a funcționat un schit de călugări, iar în anul 1805, prin hotărârea Mitropoliei, a devenit mănăstire de maici.
Biserica mare, închinată Adormirii Maicii Domnului, a fost construită în 1812, în stil neoclasic. Lăcașul are pridvor închis, pronaos, naos și altar și este prevăzut cu două turle, una octogonală și una cu 12 laturi. Ansamblul monahal mai cuprinde biserica cimitirului, cu hramul Sfintei Treimi, bolnița și turnul clopotniță.
În incinta mănăstirii se află și fostul arhondaric, transformat în muzeu, unde sunt păstrate icoane, manuscrise și o importantă colecție de broderii și țesături liturgice. De-a lungul timpului, așezământul a trecut prin perioade de înflorire, dar și prin momente dificile, însă viața monahală a continuat și s-a revigorat inclusiv prin dezvoltarea atelierelor de covoare și broderie.
Astăzi, Mănăstirea Țigănești rămâne un important centru de spiritualitate și cultură, în care rugăciunea se împletește cu munca și cu păstrarea tradițiilor. Liniștea pădurii, frumusețea ansamblului monahal și viața comunității de maici fac din acest loc unul dintre punctele importante de pelerinaj din Ilfov, mai ales în zilele marilor praznice.
Rugăciune pentru cei aflați în încercare
În finalul cuvântului său, părintele arhimandrit Dionisie Constantin le-a amintit credincioșilor de importanța rugăciunii pentru ceilalți, mai ales pentru cei bolnavi, singuri sau aflați în momente grele: „Să ne rugăm unii pentru alții, iubiți credincioși. Sunt momente în viața unora dintre noi când avem de toate, dar nu mai avem puterea să ne rugăm pentru noi înșine. Și atunci este de mare folos să avem cunoștințe, să avem prieteni care se roagă pentru noi”. Mesajul transmis celor prezenți la hram a fost unul de întărire în credință și de apropiere de Biserică, de Maica Domnului și de comunitatea celor care se roagă împreună.
În această zi a adormirii Maicii Domnului, Mântuitorul Iisus Hristos, pentru rugăciunile Preacuratei sale Maici, să ocrotească această Sfântă Mănăstire, pe viețuitorii din această Sfântă Mănăstire, părinți, maici, surori, pe binefăcătorii ei, pe închinătorii acestei Sfinte Mănăstiri, și pe toți cei care veniți cu dragoste și cu credință la rugăciune în această Sfântă Mănăstire. Tuturor să vă dăruiască Dumnezeu sănătate, pace sufletească, bucurie în familii și spor în toată lucrarea cea bună, iar preasfânta Născătoare de Dumnezeu să ne fie tuturor ocrotitoare, mijlocitoare și călăuzitoare, pe calea împlinirii spre Împărăția Lui Dumnezeu. Amin”, a spus părintele arhimandrit.
La finalul slujbei, Maica Stareță le-a oferit celor prezenți pachete cu hrană de binecuvântare, ca semn al bucuriei hramului. Părintele arhimandrit Dionisie Constantin le-a mulțumit tuturor celor care au participat la Sfânta Liturghie și celor care s-au ostenit pentru buna desfășurare a sărbătorii.
