Năucitoare reacții­le și declarațiile repre­zentanților clasei politice, după reîncarcerarea lui Adrian Năstase! Omul a devenit un martir, victimă a răzbunării josnice a lui Băsescu. Toți aduc ca argument contribuția de o inestimabilă valoare la propășirea patriei a Arogantului. Pasămite, el, cu forța „propriilor sale mușchi, din care apă chiar și bea”, a băgat țărișoara noastră în NATO și UE! El Însuși! Un mare patriot! Prin urmare, ar trebui să i se acorde circumstanțe atenuante dacă a furat și el nițel. Nițel mai mult… Ce contează dacă a băgat și bietul de el mâna în cașcaval? Pentru ce a făcut eminentul om de stat pentru țara lui, ar trebui iertat! Această atitudine a politicienilor mă stupefiază. Lăsând deoparte principiile etice și morale, trebuie să înțeleg că oricine are oareșce merite este îndrituit, dacă nu obligat, să-și tragă și el ceva din bunul public. O judecată strâmbă, care aruncă în aer orice „prințipuri”, vorba lui nenea Iancu. Iar dacă este prins, ce invocă stimabilul? Că i-a fost înscenat un proces politic de cine știe cine, chiar dacă probele dovedesc că el este un simplu borfaș.

Așadar, iată ce spun colegii lui de partid. Ponta afirmă că „cel mai bun ministru după 1989” este victima unei răzbunări mârșave a dictatorului Băsescu. „Un condamnat politic și victimă a regimului Băsescu, o situație similară cu cea a Iuliei Timoșenko…” Nebunaticule, tu știi ceva despre Bombonel și nu vrei să ne spui? Vanghelie dă și el cu mucii-n fasole și spune senin: ”Este prea mult, indiferent de faptele pe care le-a făcut (?!). Se creează un precedent periculos…” În condițiile acestea, eu aș propune ca politicienii să beneficieze de imunitate la furat. Mai mult, aș sugera întocmirea unui mercurial cu sumele pe care aceștia le pot mangli. Astfel, un prim ministru care te bagă în NATO și UE are dreptul la o sumă proporțională cu meritele sale. Un ministru, de la un minister important, un alt cuantum. Un director al unei companii de stat (vezi Necolaiciuc), care cotizează și la partidul conducător, o sumă mai mare, pentru că deh, trebuie, săracu’, s-o împartă cu alții. În felul acesta, Justiția și-ar vedea doar de găinari, violatori și criminali, iar patrihoții noștri ar putea duce o viață liniștită, feriți de grija că pot nimeri după gratii.

Renunțând la glumă, ceea ce mă mai intrigă pe mine este că Năstase, jurist redutabil, nu a afirmat, în declarațiile sale, că probele pe baza cărora vizitează pușcăria pentru a doua oară ar fi contrafăcute… O ține „langa” că e un proces politic. Ori, după cât știu eu, un proces politic presupune altfel de infracțiuni. În cazul lui, este un proces penal, dar nu-i vine să creadă că a putut cădea de la o asemenea înălțime amețitoare, el cel care, la un moment dat era Atotputernicul României. Apropo, vă mai aduceți aminte de cazul Tărău, când Bombo declara că nu crede în arestările de vineri noaptea și l-a trimis în cercetare penală pe procurorul Lele că l-a anchetat pe fiul prietenului său. Procurorul trimis să-l ancheteze pe Lele a fost împins să se sinucidă…

P.S. O statistică spune că politicienii anchetați pentru corupție ar fi ciordit vreo 282 de milioane de euro. Ăsta nu este decât vârful aisbergului, fraților…