Eugen Teodorovici mizează pe programare și sistem eficient de implementare

Proceduri simplificate de accesare a fondurilor europene

Prezent alături de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, la verificarea stadiului lucrărilor de restaurare a obiectivului de patrimoniu ”Hanul Gabroveni”, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarant că, până la finele lunii aprilie a.c., Ministerul Fondurilor Europene (MFE) și-a propus să încheie contracte de finanţare de aproximativ 1,3 miliarde de euro pe POSCCE (Programul Operațional Creșterea Competității Economice) şi POSDRU (Programul Operațional Dezvoltare Resurse Umane).

Ministrul a adăugat că s-au descoperit ”lucruri mai puţin placute” după preluarea de către MFE a autorităţilor de management pentru POSDRU şi POSCCE, de la 1 martie. ”Sperăm, însă, să recuperăm din întârzieri (…) şi până la finalul lunii aprilie vrem să încheiem absolut toate contractele de finanţare pe cele două programe, suma fiind de circa 1,3 miliarde de euro, din care 300 de milioane de euro pentru partea privată, pentru POSCCE şi diferenţa pentru capital uman”, a explicat Eugen Teodorovici. Aceasta înseamnă că, la proiectele care sunt deja depuse, se va încheia evaluarea acestora şi vor fi semnate contracte de finanţare.

”Call”-uri noi – ”pe zone extrem de importante pentru economie”

„Vrem să folosim banii pe zone unde proiectele se derulează cât mai simplu şi pe termen cât mai scurt. Un exemplu ar fi un call dedicat IMM-urilor, pe care sperăm să-l lansăm în aprilie şi care presupune angajarea de studenţi în ani terminali, de către întreprinderile mici şi mijlocii. Astfel, studenţii în ani terminali vor fi luaţi de IMM-uri, pregătiţi, iar noi plătim inclusiv pe partea de pregătire, după care ei trebuie să fie angajaţi timp de un an. În acest an, noi vom suporta din bani europeni toate costurile legate de angajarea unei persoane, obligaţia fiind, după un an timp de şase luni, să fie menţinut postul, nu neapărat persoana“, a spus Eugen Teodorovici.

În ceea ce priveşte cadrul financiar următor – 2014-2020, ministrul a precizat că MFE 

şi-a propus ca strategie cheltuirea banilor în prima parte a perioadei. „Trebuie să nu mai lăsăm ca aceste fonduri să fie alocate pe final de perioadă, pentru că este singura cale de a recupera din diferenţele pe care România încă le mai are faţă de celelalte state membre. E nevoie de o programare eficientă în zonele cu un impact în economie cu adevărat de substanţă şi de un sistem foarte eficient de implementare“, a subliniat Teodorovici.

Referitor la procedurile de simplificare a accesării fondurilor europene, ministrul a explicat că pe POSCCE nu se vor mai cere dovezi din partea beneficiarului în legătură cu asigurarea cofinanţării, ci, eventual, doar o declaraţie pe propria răspundere, „astfel încât proiectele să meargă mult mai simplu şi fără multe presiuni din partea statului“. Totodată, MFE vrea să elimine scrisoarea de garanţie bancară şi documentele pe hârtie. „Acest lucru se va întâmpla, sper, până la final de an, astfel încât şi această presiune continuă să dispară. Este oricum o obligaţie a regulamentului european actual ca până în 2016 astfel de comunicare pe hârtie să dispară“, a mai spus ministrul Teodorovici.

Ponta: În acest an trebuie atrase fonduri UE de 2,8 miliarde, ca în 2013, pentru a evita dezangajări

În ultima scrisoare de intenţie convenită cu FMI, transmisă în această lună, se arată că sunt necesare ”eforturi susţinute” pentru atenuarea riscului de dezangajare în 2015, deoarece fondurile care riscă dezangajarea în 2014 se ridică la 2,8 miliarde de euro, valoare mai mică decât cheltuielile anticipate pentru acest an. În aceste condiții, la ședința de guvern din 12 martie a.c., premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Eugen Teodorovici, să indice care este suma atrasă de România din fonduri europene în 2013 şi cât trebuie să fie atras anul acesta pentru a evita dezangajări de sume. Potrivit ministrului, cererile de rambursare trimise de România anul trecut au fost de 3,5 miliarde de euro, iar de la Comisia Europeană au fost rambursate aproximativ 2,88 miliarade de euro. Totodată, România trebuie să cheltuiască eligibil, în 2014, aproximativ 2,8 miliarde de euro.

Centru cultural de excepție, în inima Capitalei

După vizita la ”Hanul Gabroveni”, primarul Capitalei s-a declarat bucuros că s-a reușit restaurarea unui monument de patrimoniu deosebit și reconstruirea lui cât mai aproape de original. ”Va fi un adevărat Institut Cultural Municipal și, în același timp, va deveni un pilon de dezvoltare în ceea ce înseamnă proiectele de cultură la nivelul municipiului și la nivel național. Sunt mândru ca le putem pune la dispoziție bucureștenilor, dar și celor care vizitează orașul, un spațiu primitor de cultură chiar în Centrul vechi al Capitalei”, a declarat Oprescu. Mihaela Păun, director în cadrul Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului București a explicat că viitorul Centru Cultural va cuprinde ”o sală mare de spactacole cu 200 de locuri, o sală mică – de 70 de locuri, o sală care ar putea avea destinația de studio, sau, uneori, de repetiție, 4 săli de expoziție, birouri, cafenea și punct de informare turistică. Vor mai fi săli multifuncționale ce vor fi folosite pentru tot felul de activități artistice: cursuri pentru ceea ce înseamnă tehnica de scenă, sunet, lumini. ”Va fi un spațiu extrem de viu care își va deschide porțile undeva în jurul orei 10.00 și trebuie să le închidă după ora 00.00”, a explicat Mihaela Păun.

Amenajarea și dotarea sălii de spectacole se va face prin accesare de fonduri din Mecanismul Financiar-Spațiul Economic European. Suma totală cheltuită pentru realizarea și finalizarea obiectivului de investiții ”Hanul Gabroveni” a fost de 37.362.216 de lei (TVA inclusă). Din această sumă, conform indicatorilor tehnico economici aprobați, 23.633.147 de lei (TVA inclusă) reprezintă contribuția PMB, iar 13.729.068 de lei – contribuția Mecanismului Financiar Spaţiul Economic European, prin Ministerul Culturii. Din suma totală a investiției, 28.145.788 de lei (TVA inclusă) reprezintă suma aferentă lucrărilor de construcție, din care PMB asigură 21.189.388 de lei, iar 6.956.400 de lei (inclusiv TVA) sunt asigurați din fondurile norvegiene.