O vizită discretă. Mult prea discretă! Deşi însoţită de televiziunea britanică BBC
Totul s-a petrecut luni, 10 martie. Cum-necum, aflasem că va fi o întâlnire a mai marilor învâţământului românesc. De la minister şi judeţ. Gazdă? Şcoala Gimnazială nr.2, Jilava. Dar surpriza a venit atunci când am văzut numele participanţilor. Între ei, vestitul şi controversatul multimiliardar american, George Soros. E pe locul 29 în lume ca avere, estimată la 23 de miliarde de dolari. Chiar el, la Jilava? La cei 83 de ani, ai săi? Tocmai acolo?
Nici un anunţ înaintea evenimentului. Dar nici despre ce a urmat. Absolut surprinzător. Discreţia se pare că a funcţionat pentru opinia noastră publică. În zilele următoare, niciun cotidian nu a prezentat vreo ştire. Nicio agenţie de presă, ori post tv naţional nu a relatat subiectul.
Iată faptele acelei dimineţi.
Loredana Stancu şi Ionuţ Modan, dintr-a III-a
Erau îmbrăcaţi frumos, ca de obicei. Stăteau la intrare, să-i întâmpine pe oaspeţi. Sosirea era programată la ora 10. Alături, o măsuţă, plină cu pliante şi un caiet documentar despre şcoala lor. Pe fiecare era aşezată un şnur de mărţişor şi o floare.
Cei mari, din şcoală
Într-o aşteptare calmă se aflau profesorii: Gabriela Ilisie, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Ilfov (ISJ Ilfov), Coca Codreanu – adjunctul aceleiaşi instituţii, dr. Cristina Ghiţă – inspector de specialitate, Stoica Stan – directorul şcolii, cadre didactice şi consilieri locali, ai comunei.
Cei mari ai lumii şi noi
După o întârzâiere de o jumătate de oră, oaspeţii şi-au făcut apariţia.
Magnatul american de origine maghiară George Soros a fost însoţit de: Androulla Vassiliou – comisar european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, Romulus Cătălin Pantazi – subprefect de Ilfov, Remus Pricopie – ministru al Educaţiei Naţionale, Dan Neagu – preşedinte filială PDL Jilava, Ilie Ionescu – primar interimar al comunei, Marian Ioniţă – viceprimar şi Cornel Mariea, Ungureanu Alexandru, Ştefan Gheorghe, Caliu Magdalena, Viorica Sărdărescu, Dan Vlăsceanu – consilieri locali. Apoi, traducător şi însoţitori de gardă.
Discreţie, dar cu BBC după ea
Alaiul a fost însoţit de un operator de imagine, un om de sunet, ambii de la postul englez de televiziune BBC. Cred că am recunoscut şi 2-3 reprezentanţi ai presei noastre. Oricum, nimic din cele petrecute la şcoala din Jilava nu a apărut în presa noastră. De aceea vă oferim această exclusivitate.
În sfârşit, iată tema întâlnirii
Într-un cuvânt, romii. Oficial, detaliile discutate au fost cele de integrare a romilor în societate, mai ales în sistemul de educaţie, familie, locuri de muncă şi cultură.
Oaspeţi, în clasa a III-a
Oaspeții au poposit, într-o clasă plină cu elevi, frumos amenajată, cu nimic mai prejos decât în oricare altă şcoală. Să reţinem că aici, învaţă aproape 200 de copii, iar 80% dintre ei sunt romi. Ei le-au urat în limba engleză o “Bună dimineaţă” şi le-au spus în final, că îi iubesc.
Ministrul Pricopie a fost “maestrul” prezentării clasei. Copiii au citit compuneri şi au cules aplauze.
S-a întâmplat totuşi ceva, mai înainte
Vizitatorii au sosit la Școala nr. 2 cu o jumătate de oră întârziere. De ce? Pentru că au făcut o vizită neanunţată, într-o zonă unde locuiesc mai multe familii de romi.
La un moment dat, se pare că Dan Neagu, oficialul PDL şi cei ai comunei au fost împiedicaţi de echipa tv a BBC şi a gărzilor însoţitoare ale miliardarului Soros să pătrundă în locul unde filma şi se documenta postul britanic de televiziune.
Nici BBC nu mai este ce-a fost!
E un lucru bine ştiut. Iar faptul că cei de la BBC au filmat acolo, fără să anunţe pe nimeni, fără ca măcar cei aleşi de comunitate să-i reprezinte, a născut obidă şi suspiciuni.
Cu atât mai mult cu cât, campania actuală, susţinută puternic de presa britanică împotriva tuturor imigranţilor români care îşi caută de lucru în Anglia – indiferent de etnie – este cea mai recentă şi, spun unii, chiar nedreaptă, puternic denigratoare. Iar BBC a excelat în această atitudine ostilă contra noastră, fără discernământ, la grămadă.
Iar, cei din echipa de filmare la Jilava s-au arătat chiar deranjaţi şi vehemenţi împotriva prezenţei aleşilor locali, în locurile şi la familiile vizitate. Pur şi simplu, s-au opus ca ei să fie de faţă. Deşi puteau căpăta de la aceştia explicaţii, detalii asumate, despre realitatea vieţii familiilor de romi ai comunităţii. Sigur, libertatea presei nu poate fi îngrădită şi nimeni din Jilava nu a încercat să le pună oprelişti.
Averea înseamnă putere
Pe de altă parte, pare cel puţin ciudat faptul că filantropul Soros, ar tolera un asemenea mod de documentare, părtinitor şi duşmănos, de a face presă, al englezilor. Şi, este vorba chiar despre echipa care l-a însoţit, într-un demers pe care miliardarul îl anunţă ca transparent şi mai ales democratic. Iar acum, la Jilava, este bizar felul cum a ales el să demonstreze asta. Nu vrea el să fie socotit drept omul care ajută şi contribuie material la integrarea romilor în societate şi promovează modele ale “respectului pentru diversitate” – aşa cum scrie pe prima pagină a Fundaţiei lui, “pentru România”?
Interesul poartă fesul?
A incercat Soros, de-a lungul timpului, să ajute la rezolvarea unor probleme pentru comunitatea romă din Jilava? Bineînţeles. Însă, au fost ele oare numai gesturi filantropice? Pot fi socotite şi aşa. Numai că unele fapte aruncă umbre nedorite asupra luminii pe care o degajă. Este dreptul lui, să aleagă strategia pe care o crede de cuviinţă, pentru acţiunile sale. Și mai ales să se documenteze aşa cum crede de cuviinţă asupra stării reale, de fapt, ale locului şi căile de îndreptare a lucrurilor. El plăteşte. Deşi, uneori contează foarte mult felul în care o faci, transparent şi fără să trezeşti suspiciuni ale altor intenţii ascunse.
Unii, chiar îl cred sincer că n-ar avea alte ţinte mascate. Alţii, nu. Presa din România l-a suspectat că interesul real – al vizitei sale de acum în România – ar fi de fapt proiectul exploatării aurifere de la Roşia Montană. Şi susținerea promovării culturii romilor n-ar fi decât un paravan mult prea ieftin, pentru a acoperi alt interes, cel pentru aurul din Munţii Apuseni.
Sprijin dedicat romilor
Revenim la întâlnirea de la şcoală. S-a închegat repede un dialog. Subprefectul le-a mulţiumit oaspeţilor pentru activitatea CE şi eforturile dedicate rezolvării problemelor comunităţii. La fel, a făcut-o ministrul Pricopie.
Androulla Vassiliou, comisar european pentru Educaţie a spus: „Pentru noi a fost foarte important astăzi să vedem aceste comunităţi. Trebuie să acordăm o atenţie specială părinţilor, care au grijă de copii, care trebuie să le creeze practic confortul pentru viitorul lor. Să prevenim abandonul şcolar. Şi încercăm ca, prin fondurile europene, Comisia să introducă în Fondurile Structurale viitoare, activităţi care să vizeze părinţii acestor copii. E esenţial să se facă astfel de proiecte şi mai ales să funcţioneze”.
Ce a întrebat Soros?
G. Soros: „Până la ce vârstă stau aceşti copiii la şcoală? Când abandonează”? / „Vă aşteptaţi ca din fluxul care merg la grădiniţă, numărul lor să crească? În sensul că, să nu se mai căsătoresc aşa devreme”? / „Ceea ce am văzut acum, aici, este că lucrurile din acest proces de integrare (al romilor, n.n.) funcţionează cât de cât. Dar sper ca pe viitor să încercaţi să indentificaţi posibilitatea asigurării cu locuri de muncă”.
Opinii ale gazdelor
Dan Neagu: „Excelenţă, dnă Comisar European, sunt un lider politic, dar în discuţia asta contează mai puţin. Aţi fost în minoritatea romă şi aţi văzut. Oamenii duc lipsă de locuri de muncă. Dacă ar fi, romii și nu numai ei ar avea şi posibilitatea materială să se ocupe de familie. Acesta e cel mai important fapt. La Jilava sunt aproximativ 400 de agenţi economici. Autorităţile locale, cât şi cele centrale – mai ales prefectura, ministerele, cum e cel al muncii colaborează în cel mai serios mod – pentru crearea locurilor de muncă. Iar Consiliul Judeţean chiar alocă sume importante pentru infrastructura comunei Jilava. Ţinta clară a tuturor acestor eforturi este schimbarea la faţă a Jilavei. S-au asigurat finanţări din bugetul pe anul 2014 pentru noile finalizarea construcţiilor policlinicii şi grădiniţei. În fond, problema este că nordul judeţului Ilfov e foarte dezvoltat. Iar sudul, nu, dar a devenit o zonă cu potenţial maxim de creştere. Sudul poate deveni un motor dinamic, important. Şi ăsta este lucrul pe care trebuie să-l ducem până la capăt”.
Prof. Gabriela Ilisie: „Dv aţi sesizat foarte bine că trebuie să ne ocupăm de părinţi. Autorităţile locale trebuie să facă mai mult. E lucru excelent să vezi copiii foarte curaţi, elevii de la şcoală. Proiectele iniţiate, vor fi extrem de bine venite. Noi le vom da aprobarea. Desigur, în ordinea importanţei lor şi nu prin sistemul primul venit, primul servit. Eu consider că în momentul acesta, interesul din administraţia locală, evident şi a tuturor partidelor politice sunt copiii noştri. Important este ca primăria să facă proiecte bune. Mă refer în primul rând la partea de învăţământ. Vor fi bani mulţi care vor veni pentru şcoală. Ei vin pentru copiii noştri. Problema nu este numai a minorităţii rome. Ci şi a majorităţii. Dar copiii sunt aceiaşi. Acesta e doar un început, da”?
