Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va analiza, în perioada următoare, capacitatea de a chema rezerviștii sub arme, a declarat președintele Traian Băsescu. Totodată, el a subliniat, însă, că România nu are în prezent o amenințare directă iminentă.
„S-a pus problema unei analize a capacității noastre de a chema rezerviștii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulți dintre rezerviști sunt la muncă în Italia, în Spania, în Franța, în Germania. Este un subiect pe care CSAT-ul îl va analiza în perioada următoare”, a afirmat șeful statului. El a afirmat că Țările Baltice, Polonia și România, odată cu apariția crizei din Ucraina, au cerut „să vină americanii”. „Păi, ce obligații are contribuabilul american să plătească singur pentru securitatea noastră? (…) În mod categoric, guvernele vor trebui să înțeleagă că (…) este un imperativ creșterea capacității de luptă a Armatei Române”, a adăugat șeful statului. „România nu are o amenințare directă iminentă, asta am spus-o tot timpul, pentru că ar fi greșit să creăm o isterie inutilă. Nu putem să prevedem că Federația Rusă ar ataca România. Ar fi o nebunie să gândim așa ceva, pentru că ar însemna război între NATO și Federația Rusă, iar toate analizele arată că Federația Rusă nu-și dorește un război cu NATO în niciun caz. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie să avem o îngrijorare că România ar fi în pericol”, a afirmat șeful statului.
În schimb, Traian Băsescu apreciază că România va deveni o importantă putere militară regională până în 2024, întrucât o va obliga chiar atitudinea Moscovei față de regiune.
El a apreciat că acțiunea ordonată de președintele interimar al Ucrainei, în privința reluării operațiunilor militare în estul țării, este una corectă și că aceasta trebuie realizată cu evitarea vărsării de sânge.
„Guvernul de la Kiev are obligația să își restabilească controlul asupra întregului teritoriu”, a spus Băsescu.
Șeful statului a amintit că din analiza sa reiese este că obiectivele strategice ale Federației Ruse este să aibă din nou acces la Dunăre în mod direct și federalizarea Ucrainei. El a arătat că, în scenariul în care armata rusă ar invada Ucraina, NATO ar lua măsuri extrem de dure din punct de vedere economic împotriva Federației Ruse, „chiar sacrificând problema energetică”. Președintele a mai adăugat că nu crede că vreo țară NATO va fi atacată de Federația Rusă.
