Desfăşurat în sala nou inaugurată a Casei de Cultură şi salutat de primarul Niculae Cismaru şi Florin Petrescu, directorul Casei Corpului Didactic Ilfov, simpozionul “Folclor fără frontiere. Obiceiul cucilor: artă şi tradiţie”, l-a avut ca moderator pe profesorul şi directorul Asociaţiei Culturale Brăneşti, Marius-Ovidiu Sebe de la care, cei care se aflau pentru prima oară la sărbătoare, au putut afla principalele motive ale dorinţei comunităţii de la Brăneşti de a revigora, păstra şi continua această tradiţie a cucilor. Odată cu salutul de bun venit, primarul Niculae Cismaru a spus: “Ceea ce vom vedea astăzi este o mică parte a marelui proiect cultural pe care îl derulăm. Mulţumesc finanţatorului pentru încrederea acordată acestui proiect, Regatul Norvegiei, prin Guvernul României şi îi garantăm că vom duce proiectul la îndeplinire, cu succes». Apoi, reprezentanţii invitaţilor din România – Cucii din Lipniţa (Constanţa), Brondoşii din Cavnic (Maramureş) şi Uncheşii din Păuneşti (Vrancea), dar şi cei din Bulgaria – Kukerii din localităţile Pernik, Yambol şi Kalipetrovo şi-au exprimat deopotrivă bucuria revederii, pentru unii, sau emoţia primei participări, pentru alţii.
Viceprimarul de la Yambol, Iliana Viceva: «Pentru mine este o mare mândrie că sunt astăzi aici, mulţumesc domnului primar care ne-a invitat la Brăneşti, aici găsim nişte prieteni noi şi multe puncte comune ale tradiţiei cucilor. La noi, obiceiurile cucilor fac parte din buna dispoziţie cu care întâmpinăm primăvara, alungarea forţelor rele şi vă aşteptăm, pe 5 martie, să participăm împreună la festivalul cucilor pe care îl avem la Yambol».
Plamen Ghiorghiev, şeful delegaţiei din Pernik, a spus: «Sunt primarul satului Kralevdal, care aparţine de Pernik, şi mulţumesc domnului primar şi organizatorilor care ne-au invitat să participăm şi să îmbunătăţim relaţiile culturale. Văzând prezentarea făcută de profesorul Sebe, am observat multe puncte comune şi astfel trag concluzia că distanţa dintre Brăneşti şi Pernik este una foarte mică. Vă invit şi la Pernik».
Doina Işfănoni, etnolog, a spus: «Mulţumesc tuturor celor care fac viabilă această tradiţie a cucilor. Iată, vechiul obicei al cucilor are cu adevărat o misiune de primenire, pentru că ne aflăm în noua Casă de Cultură a comunei Brăneşti, renovată din grija unui primar care iubeşte cultura. Noi, de la Muzeul Satului, suntem de mulţi ani, împreună, alături de cucii de la Brăneşti. Acest proiect consolidează eforturile noastre comune de atâţia ani şi «spune» tuturor cine sunt cei de la Brăneşti. Nu pot să nu amintesc eforturile de ani de zile ale doamnei Elena Popescu, ale domnului Florin Stoiciu şi ale domnului Nică D. Lupu, pentru ca tradiţia să nu se piardă».
Directorul Direcţiei de Cultură Ilfov, Alexandrina Niţă, a afirmat: «Mulţumesc mult pentru invitaţie. Această reuşită de a integra acest obicei într‑un program finanţat prin fonduri externe este una notabilă şi vreau să transmit Ambasadei Norvegiei mulţumirile noastre, pentru că ne apreciază şi cultura şi obiceiurile, dar şi pe oamenii din Brăneşti, pe profesorii din localitate».
Constantin Ionescu, un localnic din Burdușani-Brăneşti, datorită căruia informaţiile despre obiceiul cucilor s-au mărit şi au putut fi mai bine ilustrate cu fotografii din perioada anilor 1940-1950, a povestit impresii de tinereţe despre obicei. Cornelia Predoiu, de la Ministerul Culturii, a declarat: «Cred că pentru Brăneşti este foarte important şi, deci, şi dificil să păstreze obiceiul, dacă mă gândesc la apropierea de Capitală. Noi finanţăm şi realizarea unor noi costume, aşteptăm să vedem albumele care se vor realiza, dar şi noile măşti. Sperăm ca Brăneşti să câştige un nou proiect în următoarea perioadă de programare 2015-2017. Vă doresc succes!». Alături de organizatori, ca de fiecare dată, profesorul Nică D. Lupu a prezentat asistenţei cele două romane – Masca şi Talismanul – publicate de domnia sa ca urmare a ediţiilor 2013 şi 2014 ale sărbătorii cucilor.
