Ciorogârla. Un pic de istorie şi câteva realități moderne
Dacă ar fi cumva să fie, şi Mihnea Turcitul ne-ar putea vorbi, am afla direct de la el cum de s-a hotărât, la 9 august 1588, să-i lase fratelui său o bucată de pământ cu drept ereditar de moştenire. Unde se afla ea? La „ocina de la matca Popeştilor, până la Ciorogârla”, aşa cum zice un act scris în acele timpuri vechi, ale Evului Mediu. Însă, indiferent de motivele avute pentru gestul darnic, momentul consemnat de document are o semnificație istorică importantă. Asta ca să fixăm un reper de existență a comunității de aici, notat în hrisoave și ajuns până în contemporaneitatea timpurilor noastre. Existența acestei localități din Ilfov are rădăcini adânc înfipte în istoria neamului. Ele oferă continuitatea și îndemnul implicit adresat urmașilor pentru emancipare, structurată pe prioritățile lor.
Nimic din înfățișarea de azi a comunei Ciorogârla n-ar fi prins conturul realității, fără aplecarea chibzuită și transparentă a gospodăririi banilor. Și cine răspunde, încă din anul 2004, de acest lucru? Primăria și Consiliul Local. Iar primarul Victor Niculae a fost omul ales în funcție de trei ori consecutiv, de către locuitorii comunei. S-a achitat el cu brio de sarcinile țintite ale modernizării acestei vetre istorice? Sigur, da.
O dovește chiar numărul de mandate obținut. În plus, vicele Ilie Ștefan face parte din echipa lui apropiată, fiindu-i un bun partener în rezolvarea operativă a treburilor obștei.
Cine a dat tonul ciclismului utilitar?
Bineînțeles, chiar Victor Niculae. E convins și are motive concrete să susțină că astfel poate sta mai lesne de vorbă cu oamenii. Stai de vorbă cu unul, cu altul și afli ce probleme apar în viața locuitorilor. „Întrebările: cum o duc, ce au nevoie, ce poți face pentru ei ? – se adaugă felului în care te privesc și intră în vorbă cu tine. La pasul pedalei, totul e mai ușor. Iar dacă se ivește ceva – fie de făcut, fie de programat pentru lucru – opresc imediat „calul“ și totul intră pe lista priorităților”, afirmă primarul. Apoi argumentele dialogului cordial limpezesc realitatea în cea mai convenabilă formă, pentru unele situații care chiar n-au nevoie de audiențe, programări, sau sesizări scrise.
„Învelișul birocratic trebuie trebuie diminuat. Iar atunci când altfel nu se poate, convingerea celui din fața ta că e o procedură necesar legală face parte din sistemul firesc de dialog cu oamenii și scutește timp, bani, nervi, suspiciuni“, conchide el.
Îi cunoaște pe toți locuitorii comunei
Ne asigură că îi știe pe toți. Le știe gospodăriile, situația materială, familiile copiii. Și nu sunt puțini. La ora actuală, comuna are 6.200 de locuitori înregistraţi pe teritoriul ei. Plus alți 1.500 cu adresa de domiciliu în alte locuri. Gospodării? 2.400. Copii? Peste 1.700. Iar problemele se multiplică într-o variantă extinsă.
Reparații asfaltări
I-am întâlnit pe Victor Niculae și pe Ilie Ștefan, pedalând în echipă, agale, pe una dintre străzile comunei. Cu buna-dispoziție știută, primarul ne-a mărturisit ca tocmai inspectau, la „pasul“ roților de bicicletă, racordurile gospodăriilor la rețeaua de canalizare, în urma cărora asfaltul s-a lăsat pe anumite porțiuni de drum. Momentrul actual e dedicat controlului trecerilor spre gospodării care au fost săpate, în urma canalizării. Asta verificau de pe bicicletă, cei doi. E de datoria firmei „Straco“ să le refacă şi să toarne asfaltul, pentru că ei au executat lucrările.
E o prioritate. Şi sunt cam 150 de treceri. Străzile au fost asfaltate cu ceva ani înainte. Aşa a fost proiectul. A fost greu să luăm decizia spargerii asfaltului, dar n-am avut ce face. Altfel nu s-a putut. Aşa e şi în Comunitatea Europeană. Aşa se face peste tot. Altă soluție nu e. Aşa se va întâmpla pe stăzile Grădinari, Strada Mare, Lacului şi Gheorghe Doja. Aici, gradul de urgenţă e ridicat.
Racordări la canalizare
Până acum, pe teritoriul comunei au fost realizate 1.011 racorduri și mai sunt de făcut alte 1.200. Edilii comunei s-au îngrijit ca majoritatea lucrărilor să fie făcute. Dar încă nu e finalizată Stația de epurare a apelor uzate, de la Țegheș, Domnești. Pentru asta, cei de la Apă-Canal Ilfov n-au început să facă unele racorduri.
Primarul Victor Niculae afirmă: „Angajamentul CJI a fost ca până la 15 iunie 2017 să fie introduse apa şi canalizarea pe toate străzile localităţii noastre. Când spun asta, mă refer la a doua etapă a programului judeţean de modernizare a infrastructurii. Care, deocamdată, la ora la care vorbim, nu ştiu cu exactitate când va începe. Deocamdată se fac proiectele, după care se trimit la Consiliul European etc“, subliniază el.
Pietruirea rețelei de drumuri
În ce privește acest subiect, să ținem cont că localitatea numără 39 de străzi. Dintre ele, 11 sunt asfaltate. Firește, acolo unde se va face pietruirea nu poate fi vorba încă de asfaltări.
Împreună cu viceprimarul, a parcurs și străzile unde vor începe lucrările de pietruire. Toate cele care nu intră în asfaltare, care nu sunt asfaltate şi nu intră anul acesta în astfel de reamenajări, vor fi verificate și pietruite. Am aflat că e cazul următoarelor străzi: Primăverii, Ghiocelului, Avram Iancu, Miron Cristea, Privighetorilor, Magnoliei, Samurcaş, Stejarului, Mihail Sadoveanu. În plus, la Dârvari, se adaugă altele trei. Toate adună o lungime de aproximativ 16 km.
În concluzie, locuitorii comunei au adunat unele motive de satisfacție, până acum. Poate nu pe măsura așteptării fiecăruia. Dar să nu uite că în anul 2004, în Ciorogârla nu exista un metru de asfalt. Ca atâtea altele. Vom reveni.
