Comisie de Dialog Social, la Prefectura Ilfov
Zilele caniculare de săptămâna trecută i-au determinat pe reprezentanții Comisiei de Dialog Social, constituită la nivelul Prefecturii Ilfov, să analizeze modul în care angajatorii din județ respectă prevederile OUG 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme, pentru protecția salariaților.
Expunerea inspectorului șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Ilfov, George Gavrilă, a pornit de la unul dintre cei mai importanți factori fizici poluanţi, care afectează cel mai mult mediul de lucru, în special în anumite perioade ale anului – căldura! ”Când este cald, desfăşurarea activităţii de muncă poate deveni greoaie, copleşitoare, în special dacă nu este suficient aer şi dacă gradul de umiditate este ridicat. În activităţile de muncă care necesită sau produc multă căldură, în cele în care efortul fizic este însemnat sau în care este necesară purtarea echipamentelor individuale de protecţie, condiţiile de lucru pot provoca ceva mult mai serios decât o simplă incomoditate şi pot determina riscuri pentru sănătatea şi siguranţa lucrătorilor. Stresul termic reprezintă sarcina de căldură pe care lucrătorii o primesc şi o acumulează în corp şi care rezultă din interacţiunea condiţiilor de mediu de la locul de muncă, activitatea fizică care se desfăşoară şi îmbrăcămintea care se poartă. Astfel, stresul termic nu reprezintă un efect patologic pe care căldura îl poate avea asupra lucrătorilor, ci cauza efectelor patologice care se produc atunci când se acumulează o căldură excesivă în corp. Trebuie să se ia în considerare faptul că, atunci când se lucrează în condiţii de stres termic, se ajunge la la momentul în care lucrătorilor le este atât de cald încât resimt disconfort puternic, se simt apatici, le scade atenţia, etc., crescând posibilitatea producerii unor accidente de muncă”, a explicat Gavrilă.
Obligațiile angajatorilor
Angajatorul trebuie să asigure câteva măsuri minimale, angajaților:
● pentru ameliorarea condiţiilor de muncă: trebuie reduse intensitatea și ritmul activităţilor fizice; trebuie asigurată ventilația la locurile de muncă; alternat efortul dinamic cu cel static; altenate perioadele de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, unde se formează curenţi de aer.
● pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor: sunt necesare asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb; echipamentului individual de protecţie și a duşurilor.
Angajatorii care nu pot asigura aceste condiții vor lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor măsuri, precum: reducerea duratei zilei de lucru; împărțirea zilei de lucru în două perioade: până la ora 11.00 şi după ora 17.00; întreruperea colectivă a lucrului, cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.
Pe durata întreruperii colective a lucrului, contractele individuale de muncă ale salariaților se mențin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncă.
Prevenirea îmbolnăvirilor din cauza căldurii
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor determinate de muncă în condiţii de temperaturi extreme se vor asigura, de către angajator: examen medical la angajare şi control medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicațiilor pentru muncă la temperaturi crescute sau scăzute; primul ajutor şi transportul la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate; trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni care au contraindicații privind munca la temperaturi extreme.
În cazul în care este nevoie de acordarea primului ajutor lucrătorilor care au manifestări clinice determinate de temperaturile ridicate extreme, angajatorul trebuie să asigure o încăpere climatizată adecvat, dotată cu medicamente și mijloace specifice asistenței de urgență pentru aceste cazuri, în special săruri de rehidratare orală și apă minerală.
Nerespectarea/nerealizarea măsurilor stabilite de actul normativ mai sus menționat, atrage sancționarea contravențională a angajatorilor.
Pentru perioada de vara, Ordonanța 99/2000 stabilește ca temperaturi extreme ridicate – temperaturile exterioare ale aerului, care depășesc +37°C sau care, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel (indicele temperatură-umiditate depășește pragul valoric de 80). Măsurile reglementate de actul normativ se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv – atingerea sau depășirea în fiecare dintre cele două zile a valorilor temperaturii, respectiv indicele temperatură – umiditate.
