Creditele în lei, rezultate în urma conversiei din valută, vor fi garantate
Ministerul de Finanţe intenţionează să reia un proiect legislativ al deputatului PSD Ana Birchall, introdus anul trecut, în urma crizei creditelor imobiliare în franci elveţieni. Astfel, Guvernul vrea să garanteze cu 50% creditele imobiliare în lei rezultate în urma conversiei din valută, în cazul în care aceasta s-a apreciat semnificativ, pentru care băncile să acorde un discount de 15%.
Proiectul legislativ al Anei Birchall pentru conversia creditelor din monede străine în lei avea ca intenţie transpunerea în legislaţia naţională a directivei europene 17/2014. Proiectul de lege prevedea efectuarea conversiei prin aplicarea unui curs mediu determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei, măsură atacată de reprezentanţii băncilor. Actualul proiect include valutele care s-au apreciat cu peste 50% faţă de leu, de la momentul acordării creditului, iar programul are o perioadă de un an.
Discount de 15%
La finalul lunii iulie, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, afirma că proiectul de lege pentru conversia creditelor imobiliare din valută în lei suportă extinderea plafonului garanţiilor acordate de stat, de 1 miliard lei, în varianta iniţială prezentată de predecesorul său, în funcţie de necesităţile pieţei, urmând să fie eliminate anumite restricţii. Teodorovici a adăugat că rămâne de stabilit nivelul discountului, de 15% în proiectul iniţial, reprezentanţii debitorilor în franci elveţieni solicitând o reducere de 25%. Ministrul Finanţelor stabilise, în acel moment, împreună cu AURSF și reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, eliminarea plafonului maximal de venituri pentru ca un client să fie admis la conversie, de 3.000 de lei net, precum și cel al soldului rămas după aplicarea discountului de către bancă, stabilit iniţial la 300.000 de lei.
Un program social
Președintele Comisiei de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ștefan este de părere că un astfel de program trebuie privit ca un unul social, care își propune să rezolve problemele. El întrevede două instrumente prin care s-ar putea reglementa situaţia. El a arătat că în cazul restructurării unui credit se pune problema reevaluării garanţiilor, iar aceste garanţii, la momentul semnării creditelor, când aveau o valoare mai mare, nu mai sunt egale cu cele de astăzi. „Aceasta era una dintre cele mai
mari probleme care împiedicau restructurarea creditelor, și anume lipsa sau insuficienţa garantării cu aceleași active. Atunci, există disponibilitatea să se suplinească această lipsă de către o garanţie de stat, gestionată tot prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, în limita unui plafon care trebuie văzut cum trebuie dimensionat ca să acopere toată această situaţie”, a precizat Ștefan.
Cea de-a doua condiţie ar fi legată de faptul că o restructurare fără acordarea unui discount după modelul Volksbank, care a redus cu 22% soldul creditului transformat în lei, este greu de crezut că se va putea întâmpla, a mai arătat Viorel Ștefan. „Dacă, folosind aceste două instrumente, vom ajunge ca rezultatul să fie acela ca creditul după restructurare să fie comparabil, ca parametri, cu un credit acordat astăzi de domeniul imobiliar, atunci cred că proiectul are șanse să fie funcţional și să producă efecte”, consideră președintele Comisiei de buget-finanţe.
