Centrul de unde se monitorizează seismele...
  • Dar DA – România are la INFP de la Măgurele un sistem de alarmare cu o viteză de reacție de 28 de secunde de la detectarea cutremurului
  • Alerta Biziday, care anunța, ieri, iminența producerii unui seism de magnitudine 10 (!!??) – o eroare a aplicației? Nu au fost excluse și ”alte posibilități”

Directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, a explicat că, deși, în acest moment România este mai pregătită din punct de vedere al cercetării și monitorizării seismice față de acum 40 de ani (astăzi se fac 40 de ani de la momentul producerii marelui cutremur din 4 martie 1977), posibilitatea de a previziona când se va produce un seism puternic nu există încă, nici la noi în țară și nici la nivel global.

cutremur 4

”Categoric suntem mai pregătiți din punct de vedere al cercetării, dar și din punct de vedere al monitorizării față de acum 40 de ani, dar în ceea ce privește posibilitatea de a previziona un mare cutremur, încă nu s-a descoperit nimic, nici la nivel global, nici în România. Există însă sisteme sau instrumente de alarmare dezvoltate deja de japonezi, încă din 1975, când au instalat pentru trenurile de mare viteză, există la mexicani și în prezent și la noi. În Europa, singurul sistem operațional este la noi. Problema este că trebuie preluat și dezvoltat către infrastructurile care au nevoi de el„, a spus, potrivit Agerpres, Constantin Ionescu.

Vrancea, cu activitate seismică normală

În ceea ce privește activitatea seismică din Vrancea din ultimul an, Ionescu susține că aceasta a fost una normală, în condițiile în care s-au înregistrat trei cutremure de peste 5 grade pe Richter, dar nu poate previziona un cutremur mare.

„Activitatea seismică a fost normală anul trecut. S-au înregistrat două cutremure de 5,3 grade pe Richter, iar anul acesta a început cu unul de 5. Este o activitate specifică Vrancei, dar despre care nu putem spune că previzionează ceva. În ceea ce privește ciclicitatea, totul depinde de cum prelucrezi informația. Ciclicitatea nu reflectă activitatea seismică din zona Vrancei. Dacă ne uitam la toate cutremurele de până în prezent nu putem să spunem că urmează un seism la un număr de ani. Este greu de spus lucrul acesta”, a mai spus Constantin Ionescu.

În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munților Carpați, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puțin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă și cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 — 7,9 grade pe scara Richter.

Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cea mai veche referință a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru un cutremur din anul 455. Începând din 1471 până în prezent, în țară s-au produs 16 cutremure cu magnitudinea peste 7.

Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471, produs în zona seismică Vrancea, cu o magnitudine de 7,5 la o adâncime de 110 kilometri.

În 28 octombrie 1802 a avut loc ”cutremurul cel mare”, așa cum a fost denumit, cu o magnitudine de 7,9 la o adâncime de 150 km. Seismul s-a produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva și a afectat o arie întinsă din această parte a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cel mai important cutremur din secolul XX s-a produs pe 10 noiembrie 1940, tot în zona Vrancea, la o adâncime de 150 km, și a avut o magnitudine de 7,7. Seismul a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.

Cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României a fost cel din 4 martie 1977, în urma căruia 1578 de persoane și-au pierdut viața în România (din care 90% în București) și 11.321 persoane au fost rănite, în principal din cauza prăbușirii clădirilor. Cutremurul a doborât sau avariat grav 32.897 de locuințe și a afectat 763 de unități industriale. Din 40 de județe, 23 au fost grav afectate.

cutremur 3

Ieri, abonații aplicației Biziday au primit mesajul: „Vrancea a detectat un cutremur de 10 grade magnitudine Richter, produs la o adâncime de 10 km”. Alerta nu trimitea însă pe aplicația Biziday, ci pe un alt link. 

cutremur 1

„Aplicatia Biziday a luat-o razna. Investigam ce se intampla. E posibila o eroare, dar nu exclud si alte posibilitati”, a scris Moise Guran imediat ce alerta a fost trimisă abonaților. Moise Guran a explicat apoi, pe Facebook, că alerta sugerează „că serverul a fost spart”.

Moise Guran a trimis apoi mesajul și către abonați:

”Ceea ce ați primit nu este o alertă de cutremur, ci o Alertă Roșie, cu textul unei Alerte de Cutremur. Asta sugerează că serverul nostru a fost spart. Momentan l-am deconectat și investigăm. Ne cerem scuze și vom reveni de îndată ce voi avea mai multe informații”.