Torționarul Ioan Ficior, condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la 20 de ani de închisoare pentru crimele comise în timpul cât a fost comandant la Periprava, a fost ridicat, miercuri, de polițiști, de la locuința sa din Capitală, pentru a fi dus în arest.
Fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior, a primit, miercuri, verdictul definitiv în dosarul în care a fost acuzat de infracțiuni contra umanității: 20 de ani de închisoare și plata a 310.000 euro către opt părți civile din dosar. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut, astfel, decizia primei instanțe.
Ioan Ficior a fost trimis în judecată în august 2014, fiind acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.
Ioan Ficior care va implini saptamana viitoare 89 de ani este al doilea torționar român care ajunge în închisoare dupa Alexandru Vișinescu.
În motivarea sentinței din martie 2016, judecătorii au arătat că regimul aplicat de Ioan Ficior la Colonia de muncă Periprava a fost unul „de natură să conducă la lichidarea fizică și psihică a deținuților”. Întinsă pe mai mult de o sută de pagini, motivarea Curții de Apel București conținea și mărturiile cutremurătoare a zeci de foști deținuți politici.
Magistrații au apreciat că lui Ioan Ficior i „s-ar fi cuvenit detențiunea pe viață” ca pedeapsă, având în vedere gravitatea deosebită și urmăririle infracțiunii sale. „Totuși, având în vedere tardivitatea cu care autoritățile statului au ales să demareze procedurile judiciare dar și vârsta deosebit de înaintată a inculpatului, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei închisorii, la maximul special al acesteia, este de natură să satisfacă toate scopurile pedepsei, dar mai cu seamă pe cel preventiv, cu referire expresă la prevenția generală, la exemplaritatea pe care pedeapsa trebuie să o ofere oricui ar fi tentat, ca în numele unui regim politic, să mai comită astfel de atrocități”, se arăta în motivarea Curții de Apel.
În același document au fost detaliate și câteva dintre metodele utilizate de Ficior:
– expunerea deținuților la condiții de viață mizerabile, degradante, inumane;
– lipsa hranei, calitatea slabă a acesteia;
– lipsa apei potabile, oferirea spre consum a apei nefiltrate, luate direct din Dunăre (ceea ce a condus la îmbolnăvirea în masă a deținuților și la decesul multora);
– lipsa medicamentelor, lipsa asistenței medicale, lăsarea fără ajutor a celor care necesitau o atare asistență (ceea ce a condus la decese pentru boli curabile și care tratate, nu ar fi avut ca rezultat decesul);
– bătăi fizice aplicate deținuților pentru motive de cele mai multe ori nejustificate, pentru neîndeplinirea normei de muncă ;
– stabilirea unor norme de muncă aproape imposibil de făcut, atât pentru cei apți, dar mai ales pentru inapți, cu consecința lovirii și înfometării celor care nu reușeau;
– izolarea, interzicerea oricărui contact cu familia, interdicția pentru deținuți de a primi și trimite scrisori, de a primi pachete, de a avea dreptul la vorbitor;
– pedepsirea cu izolarea a deținuților, pentru lungi perioade, timp în care nu mâncau decât o dată la trei zile și erau obligați să stea direct pe ciment, fapt ce a fost de natură să contribuie la instalarea bolilor de plămâni, a bolilor digestive;
– condițiile de lucru improprii, ținerea deținuților cu picioarele în apă, în umezeală, cu hainele ude, fără o protecție adecvată, în special a celor care lucrau la stuf;
– aglomerarea excesivă din barăci, frigul pe care deținuții au fost obligați să îl suporte, lipsa hainelor groase pentru sezonul rece.
Odată încarcerat în penitenciarul de maximă siguranță Rahova, Ioan Ficior își va petrece 21 de zile în carantină.
