Vestea decesului Regelui Mihai I al României a întristat profund o ­țară  întreagă. Foarte mulți oameni, de la turiști până la simpli trecători, s-au oprit în aceste zile la Palatul Regal și la Palatul Elisabeta, unde au semnat în cartea de condoleanțe, au depus flori și au aprins candele și lumânări, în memoria Alteței Sale. Și în biserici au răsunat rugăciunile pentru odihna sufletului Regelui Mihai.

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 381, ediția print

Îndurerat de trecerea în neființă a ultimului rege al României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj de condoleanțe familiei Regale. Prezentăm și noi, în cele ce urmează, mesajul integral al Patriarhului, adresat după moartea fostului monarh, pe care Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române îl consideră un exemplu de curaj, înțelepciune și devotament în slujirea patriei și a neamului.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: „Regele Mihai I al României rămâne în istorie ca simbol al unității și demnității poporului român”

“Am aflat cu tristețe despre trecerea din aceas­­tă viață a Majestății Sale Regele Mihai I al României, veste care a îndoliat și îndurerat pe toți românii din țară și străinătate. Personalitate remarcabilă în plan național și internațional, Regele Mihai I al României rămâne în istorie ca simbol al unității și demnității poporului român de pretutindeni și exemplu de curaj, înțelepciune și devotament în slujirea patriei și a neamului românesc în vremurile dificile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada de început a regimului comunist din România. De-a lungul întregii sale vieți în care a reprezentat cu demnitate poporul român, Majestatea Sa a fost un susținător permanent al Bisericii Ortodoxe Române, participând adesea la slujbele din Catedrala Patriarhală, precum și la sfinţirea Catedralei mitropolitane din Timișoara, în anul 1946, împreună cu Patriarhul Nicodim. În aceste momente de întristare, în numele Sfântului Sinod, al clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române, adresăm sincere condoleanțe Casei Regale a României și ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos să așeze sufletul Majestății Sale Regele Mihai I al României în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi și să dăruiască alinare sufletească tuturor celor îndurerați de trecerea sa din această viață. În toate bisericile din Patriarhia Română se vor înălța rugăciuni pentru odihna sufletului Regelui Mihai. Veșnica lui pomenire din neam în neam! Cu părintești condoleanțe și binecuvântare pentru membrii Casei Regale și pentru toți cei îndoliați”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în mesajul adresat familiei Regale.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai ajunge în țară miercuri

Regele va fi înhumat sâmbătă, 16 decembrie, în noua Catedrală din Curtea de Argeș. Ceremonialul religios va fi oficiat în Catedrala Patriarhală. Iată, programul complet al funeraliilor dat publicității de Casa Regală a României! Sicriul cu trupul neîn­suflețit al Majestății Sale va ajunge miercuri, 13 decembrie, la ora 11:00 pe Aeroportul Otopeni, de unde va fi transportat la Castelul Peleș. Sicriul va fi așezat în Holul de Onoare al Castelului Peleș, unde oficialitățile vor transmite condoleanțe după un program prestabilit pe baza listelor comunicate în prealabil Protocolului Regal. Publicul nu va avea acces pe durata șederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia. Miercuri, 13 decembrie, la ora 18:00, trupul neînsuflețit al Majestății Sale va fi transportat de la Castelul Peleș în Sala Tronului din Palatul Regal (Calea Victoriei, nr. 49-53), unde va ajunge la ora 20:30. Ceremonia va avea caracter privat.

Înmormântarea va avea loc pe 16 decembrie, în Noua Catedrală de la Curtea de Argeș. Iată programul funeraliilor!

Cei care doresc ­să-i aducă un ultim omagiu Regelui Mihai o pot face în următoarele zile, mergând la Domeniul Regal din Capitală. Vor putea fi depuse flori la catafalcul Majestății Sale, la Sala Tronului de la Palatul Regal din București, după următorul program:

  • Miercuri, 13 decembrie, între orele 21:00 – 24:00;
  • Joi, 14 decembrie, între orele 08:00 – 22:00;
  • Vineri, 15 decembrie, între orele 08:00 – 22:00.

Cei prezenți la Palatul Regal, sunt rugați să respecte un set de reguli impuse de solemnitatea momentului.

  • Sâmbătă, 16 decembrie, la ora 10:30, va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal un scurt serviciu religios;
  • La ora 10:55, sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal. Acolo va avea loc o scurtă ceremonie religioasă și militară. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți;
  • De la ora 11:25 la ora 12:15, Cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piața Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenței – Piața Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei;
  • De la ora 12:30 la ora 14:00, în Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare, la care nu va avea acces publicul;
  • Între ora 14:00 și ora 18:20, cortegiul se va deplasa la Curtea de Argeș;
  • Sâmbătă, la ora 18:45, va avea loc înhumarea Regelui Mihai I în Noua Catedrală de la Curtea de Argeș. Ceremonia va fi privată, în prezența Custodelui Coroanei, a Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine prezenți la eveniment. Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în parcul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele 7 zile după înmormântare.

Familia Regală anunță mare doliu pentru 40 zile și doliu timp de trei luni (de la deces). Marele doliu și doliul se referă la prezența publică a membrilor Familiei Regale. Cărți de condoleanțe sunt deschise la Castelul Peleș, la Palatul Regal (Calea Victoriei) și la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului.

In Memoriam

Regele Mihai I al României, un deceniu de domnie și cinci de exil

Regele Mihai s-a născut la Castelul Foișor, în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României. Părinții săi au fost Principele Moștenitor Carol și Principesa Moștenitoare Elena ai României, iar bunici i-au fost Regele Ferdinand I și Regina Maria ai României, Regele Constantin I și Regina Sofia ai elenilor. Regele Mihai se înrudește cu Familiile Imperiale și Regale ale Marii Britanii, Rusiei, Germaniei, Danemarcei, Greciei și Portugaliei, cu Familia Mare Ducală de Baden și cu Familia Princiară de Hohenzollern, din care a provenit Primii ani ai vieții i-a petrecut alături de părinții săi în casa de la Șosea, care este astăzi sediul EximBank. Nu era o reședință regală, ci o casă pusă la dispoziție de Guvern, rămasă în proprietatea statului. Încă din fragedă copilărie, Regele Mihai a iubit mașinile și mecanica. La vârsta de 3-4 ani conducea pe aleile Palatului Cotroceni o mașinuță electrică. La vârsta de șase ani, Principele Mihai a luat primele lecții de conducere auto, în brațele unui șofer, fiindcă nu reușea să ajungă cu picioarele la pedalele mașinii. Principele Mihai a urmat cursurile Clasei Palatine, o inițiativă a tatălui său, Regele Carol al II-lea. În anul 1940, în ziua de 26 iunie, Principele Mihai a susținut lucrarea de bacalaureat în Sala Tronului, exact în ziua în care Uniunea Sovietică a dat ultimatum pentru evacuarea administrației civile și a armatei române din Basarabia și Bucovina de Nord. Principele Mihai a devenit rege la 20 iulie 1927, la vârsta de 5 ani și 9 luni. Este singurul suveran al lumii care a trăit 90 de ani după încoronare. Timp de aproape șapte decenii a fost căsătorit cu Principesa Ana de Bourbon-Parma care era fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. Nunta lor a avut loc pe 10 iunie 1948, în Atena, mariajul datând 68 de ani. Au împreună cinci fiice: Margareta (născută în 1949) care este moștenitoare a tronului și Custode al Coroanei României, Elena (născută în 1950), Irina (născută în 1953), Sofia (născută 1957), Maria (născută în 1964).

Decorat cu ordine și medalii românești

Regele Mihai a fost decorat cu următoarele ordine și medalii românești: Ordinul Carol I (Colan și Mare Cruce), Ordinul Mihai Viteazul (Clasa I), Ordinul Serviciu Credincios (Colan), Ordinul Coroana României (Mare Cruce), Ordinul Steaua României (Mare Ofiţer), Ordinea Virtutea Aeronautică (toate gradele), Ordinul Bene Merenti al Casei Domnitoare (Clasa I), Medaliile Avântul Ţării, Bărbăție și Credință, Centenarul Regelui Carol I, Peleș (exemplar unicat), Virtutea Militară, Medalia Aeronautică, Crucile Trecerea Dunării (cu bareta Tradiție), Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, Crucea Regina Maria, precum și alte medalii aniversare și comemorative.

Ordine internaționale

De-a lungul vieții, meritele Regelui Mihai au fost recunoscute deschis și de către străini, Majestatea Sa primindă numeroase ordine internaționale, dintre care amintim: Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Franței, Marea Cruce şi Colanul Ordinului Regal Victorian, Ordinul Victoria al Uniunii Sovietice, Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii în grad de Comandor-Șef, Ordinul Stelei lui Karadgeorge din Serbia (Comandor), Ordinul Leopold al Belgiei (Mare Ofiţer), Ordinul Mântuitorului din Grecia (Mare Comandor), Ordinul Regal al Sfântului Gheorghe şi al Sfântului Constantin din Grecia (Colan), Ordinul Regal al Sfântului Sava din Serbia (Marea Cruce), Supremul Ordin al Preasfintei Bunei Vestiri (al Anunnziatei) din Italia (Colan), Ordinul Casei Princiare de Hohenzollern, Medalia Centenară a Casei Regale a Greciei, medalia Aniversară a 50 de ai a Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, Medalia Memorială la Regelui Christian al IX-lea al Danemarcei, Virtutea Militară a Serbiei și altele.

Încoronat și uns cu Sfântul și Marele Mir, Regele Mihai I a depus jurământul în fața Patriarhului Nicodim

Regele Mihai I a depus jurământul, a fost încoronat și uns cu Sfântul și Marele Mir la 6 septembrie 1940. Jurământul a fost depus dimineața, în fața Patriarhului Nicodim, a prim-ministrului și a președintelui Curții de Casație, în Sala Tronului a Palatului Regal. Încoronarea (cu Coroana de Oțel a Regelui Carol I) și Ungerea cu Sfântul Mir au avut loc la Catedrala Patriarhală, urmate de Sfânta Liturghie. A fost singura dată când Regele Mihai a purtat efectiv Coroana de Oțel. Jurământul nu a putut fi depus în faţa Parlamentului, deoarece acesta fusese dizolvat anterior de Carol al II-lea. Regele Mihai a fost mareșal al Armatei Române, amiral al Forțelor Navale și general al Forțelor Aeriene. De asemenea, el a fost general onorific al Avitației Regale Elene. La momentul abdicării forțate, Regele Mihai avea 26 de ani, iar Principesa Ana, 24 de ani. Ei au ales să trăiască, împreună, viața exilului, care a durat cinci decenii. Nu și-a revăzut țara timp de 44 de ani. Exilul Regelui a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997. În timpul vieții, în afară de România, Regele Mihai a locuit în Elveţia, Italia şi Anglia. Majestatea Sa a murit marți, pe 5 decembrie, în Elveția, la ora 13:00, ora României.

PE ACEEASI TEMA