Intrarea în Postul Paștelui, prilej de mare sărbătoare

Luni dimineață, 19 februarie, organizatori, parteneri şi oaspeți s-au întâlnit la Casa Corpului Didactic Ilfov din Brănești, pentru a participa la simpozionul prilejuit de o nouă ediție a unicului carnaval popular al Ilfovului, Ziua Cucilor.

Articol apărut în nr. 390 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Oaspeții au fost în­tâmpinați într-un cadru festiv, au primit diplome de participare și ca­douri, iar organizatorii au făcut o scurtă prezentare a tradiției cucilor. Au participat și reprezentanți ai Consiliului Județean, Inspec­toratului Școlar Ju­de­țean, ai centrelor culturale, ai muzeelor Ță­ranului și Satului, ai liceelor și ai altor oficialități de pe raza comunei.

Primarul comunei Brănești, Niculae Cismaru, a mulțumit tuturor celor care au dat curs invitației Primăriei Brănești și Asociației Culturale Brănești de a veni la Ziua Cucilor: ”Suntem o localitate cu 10.000 de locuitori, într-o continuă dezvoltare. Încercăm să nu scăpăm niciun fond european pentru a dezvolta comunitatea. Suntem, cred, singura comună din România cu un procent de 95% rețea de apă și canal la fiecare proprietar. Avem proiecte depuse pe bani europeni în învățământ și sperăm ca anul acesta să le contractăm și să începem lucrările pentru două licee. Tot ce facem în administrația locală facem pentru cetățean”.

Inspectorul Școlar General al județului Ilfov, Florentina Costea, a declarat, la rândul său: ”Așa cum știm cu toții, ca să putem să înaintăm spre viitor, nu trebuie să ne uităm trecutul. Tradițiile ca și cea de astăzi fac parte din trecutul nostru și este obligația, datoria și bucuria noastră de a le duce mai departe”.

Profesorul Marius Sebe, președintele Asociației Culturale Brănești, a vorbit despre semnificația Zilei Cucilor, un fel de mascaradă populară menită să asigure primenirea spațiului comunitar și pregătirea comunității pentru un nou an agricol: „Tradiția Cucilor din Brănești este străveche. Se pare că Cucii din Brănești și Kukerii din Bulgaria ar avea origini comune, pe care noi le considerăm tracice. Putem vorbi de o tradiție spontană, care se manifesta până la Revoluția din 1989 cu o amploare care obliga întreaga localitate. După 1990, tradiția noastră a început să se degradeze de la an la an. Oameni de cultură cu inițiativă au intervenit prin diverse acțiuni de stimulare, de promovare a costumării”, a spus Marius Sebe. De un parteneriat în adevăratul sens al cuvântului se poate vorbi din anul 2013, sub impulsul actualului primar, prin care s-a reușit implicarea tuturor unităților de învățământ în acțiunea de salvare a tradiției. În acest an, fiecare unitate de învățământ pregătește un grup de Cuci care se prezintă într-o paradă spontană în centrul satului. S-a agreat această formă de intervenție pentru a salva tradiția, pentru că etnologii și etnografii spun că s-a sugrumat manifestarea spontană. ”La ediția din acest an, facem un experiment, pentru că în ultimii ani, unitățile de învățământ participau doar la un alai și prezentau ritualul pe scenă. Încercăm să stimulăm din nou manifestarea spontană, în sensul că grupurile unităților școlare manifestează liber în centrul satului, iar grupurile invitate participă la o paradă scurtă de două ore, apoi manifestarea va fi lăsată liber.

Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, ne-a explicat, la rândul său: ”Ne bucurăm că împreună cu cei din comunitate, alături de asociația culturală Sedeanka și împreună cu autoritățile locale, am reușit să salvăm acest element de importanță identitară pentru Brănești. Munca nu a fost ușoară, ca să readuci în sufletul oamenilor o zi și un element care practic trăia prin memoria bunicilor”.

Atmosfera de sărbătoare a fost amplificată de frumoasele expoziții din sediul CCD Ilfov, semnate de artiștii Marin Dobre și Marius Pistrui, dar și de elevii brăneșteni.

Sărbătoarea comunei Brănești.  Ziua Cucilor, carnavalul popular al primăverii

Se spune că dacă ești lovit de tinerii mascați în Cuci, vei fi sănătos tot anul! ”O particularitate a cucilor este gestica, țopăitul lor veșnic, ca și păsările și acel sunet asurzitor al clopotelor, care ne leagă pe mapamond de toate manifestările carnavalești de la începutul primăverii. Pentru că acum, în martie, când și sărbătoarea pascală stabilește totdeauna începutul unui nou sezon, avem nevoie de purificare, de alungare a răului din om și din comunitate, iar sunetul metalului, al clopotului, este cel capabil să alunge toate relele. Priviți cu atenție costumațiile, să vă lăsați îmbrățișați sau loviți ca să plece răul. Constatăm, incluzându-ne în această frumoasă tradiție, că România este un popas pe harta mondială a tradițiilor și a patrimoniului cultural imaterial” – Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”.

Brăneștiul s-a transformat ­într-un mare carnaval popular al primăverii, de Ziua Cucilor. Sărbătoarea are la bază vechea tradiție de alungare a iernii pentru a face loc primăverii și de pregătire a comunității pentru începutul muncilor agrico­le. Pentru această mani­festare, unică în județ și în regiunea de sud a țării, pe lângă grupurile de Cuci care au manifestat spon­tan în centrul satului, au venit și grupuri din localități cu obiceiuri similare, din Vrancea și Maramureș, dar și din străinătate, cum ar fi cele din regiunea Sardinia, din Italia, sau din localitățile Alfatar, Silistra, Yambol și Pernik din Bulgaria.

Anul acesta, organizatorii au pregătit și un concurs de selecție a celor mai frumoase costume tradiționale de Cuc și Cucoaică, în urma căruia se va desemna și titlul de ”Cucul anului”. Evenimentul a inclus și un târg al micilor meșteri populari, elevii brăneșteni confecționând în acest sens obiecte pe tema Zilei Cucilor.

Ritualuri străvechi

Tradiționala paradă a grupurilor de mascați nu a mai inclus anul acesta grupurile unităților școlare. Elevii și preșcolarii mascați au manifestat separat și spontan înainte de defilarea invitaților. Parada a început cu Grupul Cucilor Tradiționali din Brănești (”Sedeanka”), momentul prezentat de acest grup semnificând etapele lăsatului de sec, împăcăciunea din ziua de Duminică, focurile de Urlalie de seară și ritualul Cucilor din prima zi de după Lăsatul Secului.

Au urmat Brondoșii din Cavnic, Maramureș, a căror costumație specifică a inclus un costum popular, hamuri cu clopote confecționate din tablă și măști din blană de oaie.

Obiceiul Brondoșilor din Cavnic se desfășoară în fiecare an, între Crăciun și Anul Nou. Brondoșii sunt oameni de-ai locului mascați, care merg prin gospodăriile oamenilor să alunge spritele rele, aducând cu ei rod și belșug. Potrivit legendei, obiceiul datează din 1717, când localnicii Cavnicului s-au mascat în Brondoși pentru alungarea hoardelor de străini care au încercat să pună stăpânire pe orașul Cavnic. Costumele au împlinit, anul trecut, 300 de ani de existență și tradiții.

Unchieșii din Pău­nești, județul Vrancea, cunoscuți și ca ”Unchieșii și babele”, au venit cu un obicei vechi de 100 de ani, sărbătorit în prima zi a Anului Nou, cu rolul de a alunga spiritele rele care se abat asupra satelor și de a aduce veselia și bunăstarea. Tradiția spune că sunetul asurzitor al talăngilor îi scapă pe săteni de necazuri. Așa s-a întâmplat și luni.

Confruntarea dintre bine și rău

După grupurile de mas­cați din România a venit, pentru prima oară la noi, Grupul ”Urthos e buttudos” din Fonni, Italia, mascați ale căror costumații sunt denumite tradițional și ”Măștile rele”. Au prezentat un ritual al confruntării dintre bine și rău, deplasându-se în grupuri purtând costume formate din haină neagră din lână de oaie, pantaloni de catifea, cizme de piele și clopoței, având fețele vopsite cu funingine. Piesa de rezistență a ritualului este reprezentată de masca denumită S‘Urthu, confecționată integral, împreună cu costumul specific, din piei de oaie. Este un personaj agil care se cațără peste tot printre participanți, ținut în lanțuri de doi buttudos pentru a-i proteja pe cei din jur.

Personaje simbolice

Parada a continuat cu grupurile din Bulgaria. Grupul de Kukeri ”Karakuși” din Alfatar s-a format în decembrie 2016, după o pauză de 30 de ani, în cartierul Popovo din Alfatar, zona Silistra. Numele grupului înseamnă ”Pasărea neagră”. Grupul este format din 20 de persoane care întruchipează personajele: preotul, groparul, gospodina, mirele, mireasa, doctorul, arapul, ursul, țiganul și cucii. Scenele principale sunt: nunta, semănatul, aratul și nașterea unui prunc. Cucii au venit pentru prima oară în România cu un dans ritual constând din sărituri simbolice, după care au primit binecuvântarea gospodarului.

Cucii din Kaynardzha, tot pentru prima dată la Brănești, au prezentat un ritual specific zonei Dobruja ce a reprezentat alungarea spriritelor rele și pregătirea ogoarelor pentru însămânțat. Acești cuci au costume tipic feminine, cu măști lucrate manual din blănuri de iepure și oaie, săbii din lemn și clopoței din cupru.

Mummers, grupul de mascați din Kabyle, regiunea Yambol, au ca rol alungarea spiritelor rele, venirea primăverii, pregătirea ogoarelor, a urării de bine, sănătate și belșug. Urările se îndreaptă și spre natalitate. Costumele sunt formate din măști lucrate manual, completate cu costum popular, opinci și centură cu tălăngi, având rol în alungarea spiritelor rele.

Survakarii din Pernik, Bulgaria, au celebrat reînvierea naturii și alungarea spiritelor rele. Participanții la acest ritual sunt implicați într-un joc al ritmului și culorii cu măști și costume confecționate din piele de oaie și capră, pene și fulgi de la păsări domestice, coarne de animale și frunze. Măștile înfățișează creaturi și animale înfiorătoare.

Mulțumirile s-au îndreptat în final către Consiliul Județean și Primăria Brănești pentru susți­nerea activităților din cadrul manifestării culturale ”Ziua cucilor”, iar finalul le-a aparținut celor de la Asociația Sedeanka, Brănești.