Așa cum ne-au obișnuit în fiecare an, reprezentanții Centrului Județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sunt alături de fermierii ilfoveni, odată cu demararea Campaniei 2019. În acest scop, specialiștii APIA organizează întâlniri cu fermierii ilfoveni, cu scopul de a-i informa cu privire la modul în care pot accesa subvențiile pentru agricultură. Anul acesta, i-am însoțit în două localități din județ – Berceni și Buftea.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 394, ediția print
În comuna Berceni și în orașul Buftea, întâlnirile au avut loc în sala de consiliu a primăriilor din cele două localități. Câteva zeci de fermieri au participat la aceste ședințe de informare. Ei au fost întâmpinați aici de echipa de specialiști condusă de Ion Nicuț, directorul executiv al CJ APIA Ilfov, formată din Nina Trăistaru, director executiv adjunct, Loredana Diță, șef Serviciu Autorizare Plăți, Sorina Șipoș, șef Serviciu Control pe Teren și Cătălin Badea, șef Birou Inspecții, Supracontrol. Lor li s-au alăturat și directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Ilfov, Cristian Șlincu. Atât în comuna Berceni, cât și în orașul Buftea, la întâlnire au participat și primarii acestor localități, Gheorghe Covrigea, respectiv Gheorghe Pistol.
Scheme de plată în sectorul vegetal
În deschiderea ambelor ședințe, Nina Trăistaru a făcut prezentarea Cererii unice de plată, în ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru sectorul vegetal. Directorul adj. al APIA Ilfov a vorbit despre schemele de plată introduse din 2007, dar și de altele noi, introduse prin Noua Politică Agricolă Comună, începând cu Campania 2015: Schema unică de plată pe suprafață (SAPS), Plata redistributivă, Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, Plata pentru tinerii fermieri, Schemele de sprijin cuplat (SCZ), atât în sectorul vegetal cât și în cel zootehnic, Schema simplificată pentru micii fermieri în cadrul căreia nu trebuie respectate normele de ecocondiționalitate, dar a cărei plată este plafonată la 1.250 de euro. Lor li se adaugă Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), la rândul lor atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic și măsurile de agromediu – Măsura 10, Măsura 11 Agricultura ecologică și Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau specifice. Pentru a beneficia de aceste scheme, fermierii trebui să prezinte la APIA o copie după cartea de identitate, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), dovada deținerii unui cont bancar activ pe teritoriul României, documente care fac dovada utilizării terenului (adeverința de la primărie), contracte de arendă, de concesiune.
O nouă definiție pentru pârloagă
În continuare, Nina Trăistaru a arătat că termenul de „pârloagă” are un sens nou și înseamnă „teren arabil necultivat pe durata unui an, întreținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă”. Perioada în care terenul poate fi lăsat în pârloagă este de minimum 6 luni într-un an calendaristic și acoperă lunile aprilie-septembrie.
Un alt termen explicat a fost cel de „teren în pregătire”. Terenul în pregătire pentru culturi permanente înseamnă un teren pe care urmează să se înființeze culturile permanente și pe care se desfășoară o activitate minimă. Regimul de teren în pregătire pentru culturi permanente poate fi menținut pe o perioadă de maximum 3 ani, perioadă care începe cu anul primei declarări a acestuia pentru Schema de plată unică pe suprafață. Toate aceste date sunt oferite de aplicația IPA Online.
Efectuarea unei activități minime pe suprafețe agricole menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare presupune cel puțin o tăiere anuală de întreținere și, respectiv, cel puțin o cosire anuală a ierburilor dintre rânduri sau o lucrare anuală de întreținere a solului, în cazul viilor și livezilor.
Parcele care nu trebuie declarate
Fermierii care dețin parcele agricole cu o suprafață până la 0,1 ha, nesolicitată la plată, pot să nu le declare, cu condiția ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu au obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește un hectar. Înainte, fermierii erau obligați să declare toate suprafețele.
Fermierii mici care nu au codul CAEN și care au primit subvenții care depășesc suma de 5.000 de euro trebuie să prezinte adeverința eliberată de ANAF privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal.
Sprijin cuplat și pentru cultura prin răsad
Tot la capitolul noutăți, Nina Trăistaru i-a mai informat pe fermieri de faptul că a fost introdusă pentru sprijinul cuplat și cultura prin răsad, nu numai prin semințe. Astfel, în situația în care fermierul își înființează cultura prin răsad pe care îl achiziționează de la o terță persoană trebuie să prezinte la APIA, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, factura de achiziție sau fila din carnetul de comercializare a răsadului.
Crerea unică poate fi depusă, fără penalități, în perioada 1 martie-15 mai 2018 inclusiv. Totodată, termenul de depunere a modificărilor la cererea unică de plată rămâne 31 mai 2018 inclusiv, fără penalități.
Practicile agricole benefice pentru climă și mediu
A doua plată ca importanță după SAPS este Plata pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu pentru care fermierii trebuie să îndeplinească trei condiții: diversificarea culturilor, menținerea pajiștilor permanente și prezența unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă. „Fermierii care practică agricultura ecologică beneficiază implicit de această plată, precum și cei care au întreaga suprafață ocupată cu culturi permanente. La fel și fermierii ale căror exploatații se află, integral sau parțial, în zone care fac obiectul Legii apelor sau cele care se află în arii naturale protejate. (…) În zonele declarate de fermieri ca zone de interes ecologic, cultivate cu culturi fixatoare de azot sau acoperite cu strat vegetal se interzice utilizarea produselor pentru protecția plantelor”, a mai precizat Nina Trăistaru.
Plata redistributivă, un stimulent pentru asociere
Directorul executiv al CJ APIA Ilfov, a ținut să detalieze pentru fermieri scopul și importanța plății redistributive, care oferă stimulente financiare consistente pentru mărirea suprafețelor cultivate prin asociere. „Schema de plată unică pe suprafață, în 2017, a fost bugetată cu 97 de euro pe hectar. Este schema pe care o accesați prin identificarea corectă a suprafețelor pe care le utilizați. Ei i se adaugă plata redistributivă, care se bugetează cu 5 euro/ha pentru primele 5 ha și cu 48 de euro/ha pentru suprafețele cuprinse între 6 și 30 de hectare. Prin acest sprijin se urmărește comasarea terenurilor, astfel încât micii fermieri să poată să lucreze suprafețe mai mari și să se asocieze. Plata redistributivă poate fi completată cu o măsură de la AFIR, Măsura 6.5 – Schema pentru micii fermieri, în cadrul căreia, dacă arendează terenul, pot primi de la AFIR cu 20% mai mult decât ce ar fi încasat de la APIA, la care se va adăuga arenda”, a explicat Ion Nicuț. Directorul APIA Ilfov a mai vorbit și de plata pentru tinerii fermieri, care se acordă pentru încurajarea agricultorilor cu vârsta până în 40 de ani.
Acesta a mai amintit și de Măsura 13 – Subvenții pentru zone defavorizate de care vor beneficia un număr de localități din estul județului, printre care se numără și comuna Berceni. „Este vorba de acele localități care se încadrează, conform unor criterii din PNDR, în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice. Mai concret, este Măsura 13.2, pentru care se acordă 62 de euro/ha”, a precizat directorul APIA Ilfov.
Norme de agromediuși climă
Sorina Șipoș, șef Serviciu Control pe Teren, a prezentat, în continuare, măsurile de agro-mediu și climă: Măsura 10, cu cele 11 pachete, Măsura 11 – Agricultura ecologică și, bineînțeles, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, precum și normele prevăzute în SMR 4 și SMR 5 cu privire la siguranța alimentară, SMR 6 – Identificarea și înregistrarea suinelor, SMR 7- Identificarea și înregistrarea bovinelor, SMR 8 – Identificarea și înregistrarea ovinelor și caprinelor, SMR 9 – Prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forma de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST), SMR 10 – Introducerea pe piață a produselor de protecția plantelor. SMR 11 – Norme minime privind protecția vițeilor, SMR 12 – Norme minime privind protecția porcinelor și SMR 13 – Protecția animalelor în fermă.
Norme de ecocondiționalitate
Tot Sorina Șipoș a vorbit și despre normele de ecocondiționalitate, printre care se numără SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, SMR 2 – Conservarea păsărilor sălbatice, SMR 3 – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, GAEC 1 – Crearea/menținerea fâșiilor de protecție în vecinătatea apelor de suprafață, GAEC 2 – Respectarea procedurilor de autorizare în cazul utilizării apei pentru irigații, GAEC 3 – Protecția apelor subterane împotriva poluării, GAEC 4 – Acoperirea minimă a solului, GAEC 5 – Gestionarea minimă a terenului pentru limitarea eroziunii, GAEC 6 – Menținerea nivelului de materie organică în sol, inclusiv interdicția de a incendia miriștile arabile și GAEC 7 – Păstrarea elementelor de peisaj.
Scheme de plată în sectorul zootehnic
Informarea cu privire la schemele de plată din sectorul zootehnic, condițiile de eligibilitate și documentele specifice a fost susținută de Loredana Diță, șef Serviciu Autorizare Plăți. Specialistul APIA le-a oferit fermierilor informații despre Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), Schema decuplată de producție specia bovine – sectorul lapte, Schema decuplată de producție specia bovine – sectorul carne și Schema cuplată de producție sectorul ovine/caprine, și în ce condiții pot obține aceste ajutoare.
Astfel, cei prezenți la întâlnire au putut afla despre ultimele noutăți din acest domeniu, cum ar fi faptul că pot beneficia de schema de producție din sectorul carne fără obligativitatea menținerii animalelor în exploatație, iar în cazul schemei cuplate de producție sectorul ovine/caprine fermierul trebuie să-și mențină efectivul pe o perioadă de retenție de 100 de zile.
Atât schema decuplată din sectorul lapte, cât și cea din sectorul carne, nu se supun condițiilor de ecocondiționalitate și nici controlului la fața locului. Singura schemă supusă controlului este cea pentru ovine/caprine. Totodată, cei care beneficiază de aceste scheme nu trebuie să îndeplinească condiția de fermier activ.
„Cei care nu sunt înregistrați în sistemul cotelor de lapte pot beneficia de această schemă cu condiția să fi livrat sau să fi vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte, în perioada 1 martie 2017-28 februarie 2018”, a mai precizat Loredana Diță.
La finalul discuțiilor, s-au purtat discuții cu fermierii, iar specialiștii au răspuns la întrebările acestora.
