Proprietarii au fost puși să își curețe terenurile, iar dezvoltatorii avertizați să nu mai arunce ilegal deșeurile din construcții
Fenomenul depozitării necontrolate a deșeurilor este tot mai des întâlnit pe raza județului Ilfov, motiv pentru care autoritățile sunt nevoite permanent să intervină pentru identificarea persoanelor care acționează ilegal. Orașul Bragadiru nu face excepție, astfel că autoritățile au decis să intervină în luna februarie, prin acțiuni comune ale mai multor instituții abilitate, iar rezultatele au început să apară, astfel că tot mai mulți dintre posesorii terenurilor identificate cu probleme sau dezvoltatori au început să își facă ordine pe proprietăți, după ce au fost avertizați în privința neregulilor.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr, 542
”În luna februarie, a avut loc o acțiune comună, a reprezentanților Disciplinei în Construcții din cadrul Poliției Locale a Primăriei Bragadiru, a CJ Ilfov și împreună cu reprezentanții Gărzii de Mediu Ilfov, care a presupus controale la toate șantierele de pe raza orașului Bragadiru, în unele locuri fiind constatate nereguli, precum lipsa panoului de identificare, lipsa împrejmuirii șantierului, lipsa containerelor de deșeuri”, ne-a declarat Constantin Grecu, reprezentantul Compartimentului Disciplina în Construcții din cadrul Poliției Locale a Primăriei Bragadiru. Oficialul ne-a spus că proprietarii terenurilor care au fost identificați cu nereguli au fost anunțați că au termen câte o săptămână să se conformeze. ”Cei care nu s-au conformat, au primit sancțiuni pe baza Hotărârii Consiliului Local nr. 112/2018. Numai în luna februarie, am înregistrat 25 de sancțiuni acordate de Disciplina în Construcții. În paralel, reprezentanții Gărzii de Mediu, împreună cu reprezentanții noștri din cadrul Poliției Locale, au identificat proprietari ai terenurilor nesalubrizate, neîmprejmuite, care au fost somați, notificați să le împrejmuiască, iar unora li s-au aplicat sancțiuni din partea Serviciului de Mediu”, a mai spus Constantin Grecu.
Proprietarii terenurilor sunt dificil de identificat
Acesta a menționat că este o muncă foarte dificilă, deoarece este foarte greu de identificat proprietarul terenului cu probleme. ”De obicei, după ce îndeplinesc acțiunea de vânzare – cumpărare, proprietarii nu vin să înregistreze terenul la Impozite și Taxe. Noi trebuie să facem demersuri la Oficiul de Cadastru pentru că notariatul comunică cu Oficiul de Cadastru, acolo se intabulează terenul pe noul proprietar și doar această instituție ne poate informa cine este ultimul proprietar”, a mai spus oficialul.
La rândul său, Mircea Dinu, responsabil cu Protecția Mediului, în cadrul Poliției Locale Bragadiru și nominalizat de Primăria Bragadiru pentru lupta cu ambrozia, ne-a spus că echipele de control sunt nevoite să meargă în teritoriu, să facă o schiță a zonei cu terenurile virane amplasate între construcții, după care apelează la sprijinul specialiștilor de la Oficiul de Cadastru, care se uită pe harta cadastrală a localității și căută să identifice proprietarii. Ceea ce nu este simplu deloc, pentru că foarte mulți proprietari sunt cetățeni români sau străini care au domiciliul în străinătate și este greu de intrat în legătură cu ei. ”Multe terenuri sunt în litigii pentru moșteniri și, din nou, este greu de identificat proprietarul. Aceste terenuri sunt de regulă aceleași cu terenurilor unde avem probleme cu ambrozia. Sunt 82 de terenuri identificate ca fiind nesalubrizate. Acestea, conform legii, trebuie împrejmuite sau menținute curate”, a spus Mircea Dinu. Potrivit legii, dacă în 30 de zile nu se dă curs somației și nu este curățat terenul, primăria poate interveni cu o firmă specializată să curețe terenul și apoi să își recupereze banii. Dar aici apare un cerc vicios, pentru că mai întâi trebuie prevăzută în buget o sumă care să permită intervenția cu firma specializată.
Zonele cu cele mai mari probleme din orașul Bragadiru unde autoritățile se luptă cu deșeurile, iar cetățenii se simt sufocați de acestea, se află la limita cu sectoarele Capitalei. Tot în acele zone există și pericolul incendierii deșeurilor, iar pe multe terenuri deșeurile sunt abandonate pentru că zona nu poate fi supravegheată corespunzător. ”Cu Garda de Mediu colaborăm foarte bine și se poate confisca mijlocul de transport, indiferent că este vorba de un camion sau de căruțe, dar, din păcate, nu avem unde să le depozităm, nu avem un spațiu corespunzător. Deocamdată acționăm potrivit HCL care ne permite să aplicăm amenzi între 1.000 și 2.500 de lei firmelor și între 500 și 1.500 lei pentru persoane fizice. Zilnic, desfășurăm acțiuni de control pe raza orașului, avem două echipaje și identificăm mai ales cetățenii care ies din șantiere cu roțile murdare de noroi, caz în care se aplică sancțiuni atât șoferului, cât și dezvoltatorului, pentru că nu și-a asigurat o platformă. Identificăm în marea majoritatea branșamente executate cu timp în urmă și care, din cauza condițiilor meteo, s-au lăsat și trebuie refăcute. Luăm legătura cu societățile care le-au executat, de apă-canal sau electrice și le dăm termene să le aducă la starea inițială. În cazul în care nu se conformează, le aplicăm sancțiuni pentru că avem pârghiile necesare. Urmărim chiar și căruțele. Suntem invadați de așa-zișii cumpărători de fier vechi sau gunoaie. Majoritatea vin de la Bolintin. Nu avem însă unde să depozităm un astfel de atelaj, ne trebuie o platformă acoperită, păzită, monitorizată. În plus, acești oameni degeaba primesc amenzi, pentru că nu le plătesc niciodată”, a spus Mircea Dinu.
Situația este întreținută și de lipsa unui sistem de supraveghere. Există câteva camere video în zona DN, dar nu și în zonele cu probleme. Au fost achiziționate 40 de camere și urmează să fie montate. ”Problemele cele mai mari sunt noaptea. Am făcut referat să ne aprobe la noul buget. Dacă adăugăm și faptul că numărul polițiștilor este total insuficient, avem doar 19, în condițiile în care oficial sunt înregistrați cu buletin 30.000 de cetățeni, dar neoficial în oraș locuiesc circa 70.000 de persoane”, a precizat Mircea Dinu.
Aurel Caraiman, directorul Direcției Poliției Locale Bragadiru, a subliniat lipsa personalului și a menționat că toate primăriile, inclusiv la nivel general, au solicitat revenirea Poliției Locale la administrația locală. Pe data de 18 martie s-a adoptat o Ordonanță de Urgență care prevede că în termen de 10 zile din momentul publicării, Poliția Locală să se întoarcă la autorități. Sunt însă două excepții care împiedică rezolvarea problemei, și anume carantina cu care se confruntă și orașul Bragadiru, dar și starea de alertă. În consecință, această OUG nu va avea nicio finalitate.
Acțiunile de control sunt îngreunate de lipsuri administrative sau de personal
”Avem de suferit pentru că nu ne putem îndeplini atribuțiile de serviciu stabilite de Legea 155/2010. 99% din petiții sunt ale cetățenilor, nemulțumiți în primul rând de infrastructură, de lipsa drumurilor, sau de faptul că acestea sunt murdare sau, dacă s-a lucrat la branșamente, terenul nu a fost adus la starea inițială. Anul trecut am avut peste 1.200 de petiții din partea cetățenilor, în special din cartierele nou înființate”, ne-a spus, la rândul său Mihai Zaharia, șef Serviciu, Ordine Publică, Circulație. Acesta a subliniat faptul că, din păcate, majoritatea cetățenilor nemulțumiți, deși locuiesc în Bragadiru fizic, nu au buletin, dar au pretenții. ”Noi primim cote defalcate de la buget în funcție de cei 30.000 de cetățeni înregistrați oficial în Bragadiru. Dar suntem de fapt 70.000 și ar trebui să avem 1 polițist la 1.000 de persoane, adică 70 de polițiști. Funcționăm la avarie, este o perioadă foarte grea. Sunt, așadar, mulți cetățeni nemulțumiți care reclamă lipsa poliției locale. Noi facem echipe mixte cu cei 19 angajați disponibili. Avem colegi care nu și-au mai luat concediu de mai bine de un an”, a mai precizat Mihai Zaharia.
Și acesta a insistat pe punctele nevralgice, la limita cu sectorul 5. ”Suferim foarte mult acolo pentru că există suprapunere de cadastru, multe litigii, motiv pentru care acolo nu s-au putut face investiții, nu s-a putut dezvolta, nu s-a putut ilumina zona, nu am putut monta camere video ca să putem monitoriza”, a precizat oficialul.
Mihai Zaharia a precizat că, în ciuda acestor dificultăți, controalele au avut efecte pozitive. ”În primă fază, am mers pe prevenție și le-am dat proprietarilor termen o săptămână cu avertisment verbal și recomandare ce trebuie să facă. O parte s-au conformat, o parte nu. A fost o acțiune care a avut ceva rezultate, pentru că s-a văzut o schimbare, au început să pună panouri, garduri și să pietruiască drumul etc. Există două zone de ordinul a 70 de șantiere care sunt în lucru, ne referim la complexe. O casă în regie proprie nu creează disconfort ca în cazul unui șantier. Colegii care lucrează pe partea de mediu identifică terenurile virane pe care s-a depozitat gunoi în mod necontrolat, pentru că tot acolo vor apărea viitoarele reclamații cu ambrozia, care anul trecut ne-a creat atâtea probleme. Se aruncă în special gunoi rezultat din construcții, moloz, folie, ambalaj, polistiren. Dezvoltatorii preferă să-l dea unor oameni care nu duc la gropi specializate, îl iau cu mașina în zone neiluminate în câmp. În Bragadiru, una dintre condițiile emiterii unei autorizații de construcții este avizul de la firma de salubritate de pe raza de competență, dar acela nu ține loc de contract, nu este relevant. Ar trebui, la recepția lucrării, să ne prezinte facturi de la firma specializată”, spune Mihai Zaharia.
O altă problemă căreia trebuie să îi facă față Poliția Locală este cea a mașinilor abandonate pe domeniul public. ”Din păcate, neavând buget, nu am putut să identificăm un operator autorizat și un spațiu de depozitat. Avem procedura, dar nu o putem duce până la capăt. Nu o putem finaliza. Nu avem operatorul care să vină să ridice și spațiul de depozitat care trebuie să îndeplinească niște condiții: să fie îngrădit, să aibă pază, să fie supravegheat. Sunt foarte multe mașini în această situație. Și, bineînțeles, ca și cum nu ar fi suficiente probleme zilnice, și cea a câinilor fără stăpâni, este de actualitate și în Bragadiru. Patrupedele continuă să apară permanent, fiind aproape imposibil de identificat aparținătorii”, a conchis oficialul.
