Debut de proiect în programul ”A doua șansă”, destinat stimulării reîntoarcerii la școală, formării adulților care nu și-au finalizat educația obligatorie și îmbunătățirii competențelor personalului didactic
Fundația Convergențe Europene și inspectoratele școlare ale Capitalei și județului Ilfov, precum și 10 parteneri asociați – școli din Regiunea București – Ilfov – derulează timp de 3 ani, proiectul ”ADSE – A doua șansă pentru educație” pentru 1.000 de beneficiari
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 551
Săptămâna trecută s-au întâmplat două evenimente educaționale importante, parte ale conferinței de lansare a campaniei de promovare a programului ”A doua șansă”, a măsurilor complementare acestuia și a proiectului cu titlu ”ADSE – A doua șansă pentru Educație”, implementat de Fundația Converțențe Europene, în calitate de lider de proiect și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) și Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Ilfov, în calitate de parteneri. Evenimentele au avut loc la sediul Inspectoratului Școlar Județean Ilfov (marți, 25 mai) și în amfiteatrul Școlii Centrale din Capitală (joi, 27 mai).
Scopul declarat al proiectului este remedierea fenomenului abandonului școlar și îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar, în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate. Acesta este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și se va derula pe o durată de 36 de luni, în Regiunea de dezvoltare București – Ilfov. În cadrul proiectului se vor organiza, pentru 420 de beneficiari – 210 în Ilfov și 210 în București, programe de formare continuă pentru îmbunătățirea competențelor personalului didactic, celui de sprijin și auxiliar din învățământul preuniversitar, iar o altă activitate importantă a proiectului este organizarea și proiectarea procesului de învățământ în cadrul programului ”A doua șansă” în cazul a 500 de beneficiari, cu vârste între 10 și 64 de ani, care vor fi înmatriculați în unități școlare ilfovene și din Capitală. 125 (25%) dintre beneficiarii de școlarizare aparțin minorității rome. Aceștia sunt împărțiți pe categorii de vârste, astfel: 20 de tineri cu vârsta între 6 și 16 ani, care au părăsit timpuriu școala și au depășit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei neabsolvite; 20 de tineri cu vârsta între 12 și 16 ani, care au părăsit timpuriu școala și au depășit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzatoare clasei neabsolvite; 10 tineri între 16 și 24 de ani, care au un loc de muncă și nu au absolvit învățământul obligatoriu și 75 de adulți cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, care nu au absolvit învățământul obligatoriu.Tot în cadrul proiectului vor fi furnizate programe de tip ”Școala părinților” și servicii de consiliere și orientare în carieră.
La sediul IȘJ Ilfov (parter 2 în proiect) au fost prezenți din partea instituției ilfovene inspector școlar general Adriana Stoica, inspectorii școlari generali adjuncți Ion Dogaru (coordonator P2) și Cristina Ghiță, directori de școli și reprezentanți ai autorităților locale – care și-au exprimat intenția de a participa în proiect, iar din partea ISMB, Mihaela Ștefan, inspector general adjunct (coordonator P1), precum și Mihaela Mostavi, președintele Fundației Convergențe Europene (manager de proiect). Liderul de proiect a detaliat contextul de la care a pornit conceperea proiectului. S-a vorbit despre Europa 2020, strategie a UE de creştere economică pentru intervalul 2010 – 2020, în domenii precum ocuparea forţei de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială, energie. ”În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore de îndeplinit – obiectivul economic, prin atingerea unei rate de ocupare de 75% pentru grupa de vȃrstă 20-64 ani prin ocupare sporită a tinerilor, migranților legali, dar şi a lucrătorilor ȋn vȃrstă, chiar şi mai puţin calificaţi; obiectivul general al dezvoltării: 3% din PIB, ponderea fondurilor (publice și private), alocate cercetării-dezvoltării; obiectivul tehnologic: trinomul 20x20x20 care presupune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (față de 1990), creșterea eficienței energetice cu 20%, creșterea ponderii surselor regenerabile de energie ȋn consumul final brut de energie la 20%; obiectivul educațional: limitarea la maximum 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii de către populația ȋn vȃrstă de 18-24 de ani și atingerea ponderii de minimum 40% a populației ȋn vȃrstă de 30-34 ani care absolvă ȋnvățămȃntul terțiar sau echivalent; obiectivul social: scăderea cu 25% a numărului persoanelor expuse riscului sărăciei”, a explicat Mihaela Mostavi.
La București, la evenimentul de lansare a campaniei de promovare a proiectului au fost prezenți, pe lângă inspectorii școlari și directorii școlilor implicate în proiect, reprezentantul Serviciului Educație din Penitenciarul Rahova și secretarii de stat în ministerul Educației, Radu Szekely și Maria Ștefania Manea. Cei doi oficiali din MEC au vorbit despre importanța atragerii fondurilor europene, apreciind că la acest moment resursa administrativă din sistemul educațional se confruntă cu incapacitatea administrativă, pe alocuri, și lipsa de formare pe componenta de asistență tehnică necesară accesării banilor europeni. Iar aceste deficiențe trebuie remediate, în vederea accesării mai facile a banilor din viitoarele programe operaționale. ”Când vorbim de abandon școlar, România trebuie să atingă 9%, iar acum, în urban se poziționează undeva la 11%, iar în mediul rural la 25%. Comparativ cu alte țări din Europa, unde urban și rural se situează undeva la 10-11%, la noi, diferența dintre cele două este foarte mare. Așadar, este nevoie de eforturi susținute, ca să scazi mult în rural și să ajungi să egalizezi în urban. Este nevoie de acțiuni sistemice, integrate pentru a combate fenomenul. Este nevoie de implicarea ministerelor Muncii, Sănătății, a partenerilor sociali”, a explicat Maria Ștefania Manea.â
România avea, în 2017, al treilea cel mai ridicat procent al abandonului școlar din UE
Părăsirea timpurie a școlii are implicaţii sociale și economice importante, fiind totodată un factor major care contribuie la excluziunea socială ulterioară în viaţă. România avea, în 2017, al treilea cel mai ridicat procent al abandonului școlar din UE, în grupurile aflate în situație de risc regăsindu-se tineri din comunităţile rurale, tineri provenind din familii cu venituri modeste, romi şi alte minorităţi, elevi care au repetat cel puţin un an sau care au abandonat şcoala. Cauzele identificate ca generator de abandon școlar sunt – lipsa accesibilităţii si tehnologiilor, insuficienţa serviciilor de sprijin, lipsa transportului adaptat, slaba conştientizare a familiei în ceea ce priveste potenţialului copilului cu dizabilităţi sau atitudini discriminatorii/negative. Potrivit Eurostat, România a avut în ultimii ani rate foarte mari ale abandonului școlar ajungând la un vârf de 19,3% în 2010, după care a urmat o ușoară scădere la 17,3% în 2013 și a urcat apoi la 19,1% în 2015. În 2018, abandonul școlar a coborât la 16,4% – cel mai mic procent al abandonului școlar din ultimul deceniu. Fenomenul abandonului școlar în Bucuresti a însemnat, în 2014, pentru învățământul primar, o rată de 1,2%, iar pentru învațământul gimnazial – de 1,4%. La nivelul județului Ilfov, rata abandonului școlar, pe perioada 2016 – 2018 a înregistrat o creștere, astfel: pentru învățământul primar, de 0,76%, pentru învățământ gimnazial, de 1,13 % și în învățământul liceal 0,2%.
Activități în proiect și rezultate așteptate
Proiectul a debutat cu promovarea programului ”A doua șansă” și a măsurilor complementare acestuia, la finalul căreia minimum 1.300 de potențiali membri ai grupului țintă vor fi primit informații consistente despre oportunitățile de dezvoltare a educației lor și a tot ceea ce derivă de aici. 920 de dosare vor fi înscrise efectiv în proiect, iar în ceea ce privește organizarea și furnizarea de programe de formare continuă pentru îmbunătățirea competențelor personalului didactic, personalului de sprijin și didactic auxiliar din învățamântul preuniversitar vorbim despre 21 de sesiuni de programe de formare continuă a aduților/a personalului didactic, auxiliar sau de suport; minimum 7 tipuri de programe furnizare; 420 de participanți din care minimum 382 certificați, pentru care se vor elibera tot atâtea certificate de absolvire. În cazul celor 500 de persoane beneficiare ale procesului de învățământ în cadrul programului ”A doua șansă” sunt prognozate 10 parteneriate de colaborare cu școli din București și Ilfov. Vor mai fi furnizate, de asemenea, servicii de consiliere si orientare a carierei pe tot parcursul vieții – 4 ședințe/participant, 500 de beneficiari, 120 de ședințe de grup și programe de tipul ”Școala părinților” – diferite materiale suport tiparite și video, pentru activități specifice de care vor beneficia 600 de părinți/tutori ai copiilor cu risc de abandon școlar, tineri și adulți care nu au finalizat învățământul obligatoriu participanți la activități.
