Deșeuri abandonate. Foto Garda Națională de Mediu
Deșeuri abandonate. Foto Garda Națională de Mediu

România va intra în doi ani în colaps cu depozitarea deşeurilor, a atras atenţia, într-o conferinţă de specialitate, Octavian Berceanu, expert de mediu şi fost Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM).

”Ar mai fi o problemă destul de aspră – cea a deşeurilor. În doi ani noi intrăm în colaps cu depozitarea deşeurilor, iar asta e o evidenţă. Întreb: cărei mafii de adresăm? Există cercetări jurnalistice care ne spun clar că avem de ales între două mafii. Cărei mafii ne adresăm? E o întrebare legitimă. Eu, să zic, primar al Bucureştiului, ce fac? Am văzut acum un OUG care transferă responsabilitatea deşeurilor către primăriile de sector. E o încurajare a unei structuri mafiote pe faţă, prin acest OUG. Nu există niciun menajament din partea ministerului (Mediului, Apelor şi Pădurilor, n.r.), pentru că există un mod de funcţionare optim în ceea ce înseamnă industria deşeurilor. Noi ne uităm totdeauna la cetăţean. Hai să ne uităm la economia circulară şi jucătorii de acolo. Ce au nevoie să vină cei din economia circulară la nivel european să investească în Bucureşti? Au nevoie de materie primă şi de trasabilitatea deşeurilor, şi de un oarecare echilibru. Noi avem nişte mafii care duc deşeurile pe gropi…”, a spus, potrivit Agerpres, Berceanu.

Specialistul de mediu a menţionat, totodată, că există la nivelul Capitalei probleme legate de lipsa unei strategii metropolitane

”Mai există nişte probleme vizavi de calitatea aerului şi modul cum funcţionează instituţiile pe depozitarea deşeurilor din construcţii şi şantiere. În pandemie aveam cote alarmante de poluare pe timpul serii când nu circula nicio maşină pe stradă, am ieşit să văd ce se întâmplă, pe vremea când eram consilier general, în 2000. Erau cozi la semafoare cu maşini care transportau nisip, materiale de construcţii, din demolări, fără nicio prelată deasupra şi circulau cu 90 – 100 km/h prin Bucureşti şi dimineaţa aveai două degete de praf pe marginea şoselei. Atunci, instituţiile statului ar fi trebuit să intervină. Nu au intervenit şi nici nu cred că vor interveni în formula de faţă. Mai avem câteva probleme legate de industria urbană şi periurbană din Bucureşti. Cu drag s-ar muta oamenii la marginea Bucureştiului, în Ilfov, dar noi nu avem o strategie metropolitană, nu avem un plan urbanistic metropolitan care să alinieze toate aceste lucruri. Aerului nu poţi să-i pui o barieră între Bucureşti şi Ilfov, cum nici deşeurile generate în Ilfov să rămână doar acolo”, a explicat expertul de mediu.

În ceea ce priveşte soluţiile de mobilitate moderne ce pot aplicate inclusiv în Bucureşti, fostul şef al GNM a amintit de sistemul de carsharing, prin intermediul căruia câteva zeci de maşini personale ar putea ieşi din trafic.

”Există o parte de mobilitate mai nouă în Europa – carsharing-ul. O maşină de carsharing poate scoate 30, 40, 50 de maşini din trafic într-o zi şi ăsta este un lucru foarte bun. În ceea ce priveşte maşinile electrice, prima problemă este unde la încarci? Instituţiile nu au făcut nimic până în momentul de faţă ca să creeze acele prize sau borne pentru maşinile electrice. Există locuri în acestea pot fi încărcate, de exemplu în parcările supermarketurilor. În cartiere pot fi înfiinţate aceste borne, dar nu se întâmplă nimic.(…) Astfel, toată zona asta de carsharing şi maşini electrice este blocată. Cu toate că avem un Program Rabla… Ce înseamnă Rabla? Ai scos 50.000 de maşini dintr-o metropolă care erau rable, adică stăteau pe marginea drumului sau în parcare sau în curtea omului şi ai introdus echivalentul lot pe piaţă. Vorbim despre automobile care merg, elimină noxe… Chiar dacă e maşină electrică, pentru că în momentul frânării nişte particule de pe plăcuţele de frână rămân pe carosabil şi sunt ridicate de curenţii de aer şi ajung în plămânii noştri. Primăriile şi Primăria Generală nu au făcut mare lucru. Instituţiile la fel”, a mai afirmat Berceanu.