ANAP impune noi reguli
Proiectul de norme metodologice propus de Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) prevede ca toate procedurile de achiziții publice să fie efectuate prin utilizarea mijloacelor electronice „ca regulă” și nu „ca excepție”. Potrivit președintelui ANAP, Roxana Mînzatu, acest lucru este impus de o obligativitate la nivelul UE, de trecere la utilizarea mijloacelor electronice integral până în 2018, gradual.
ANAP a publicat normele de aplicare înainte de aprobarea Legii achizițiilor publice, pentru a avea suficient timp pentru dezbaterea acestora cu toți factorii implicați. „Am publicat proiectul de norme vineri, 15 ian. 2016 – n.r.). Ne-am propus minimum patru întâlniri de consultare pe acest proiect, în ianuarie – februarie. Ne-am propus, pe 27 ianuarie, să discutăm în principal cu autoritățile contractante, apoi, pe 28, cu zona de afaceri, o întâlnire pe 3 februarie cu societatea civilă, iar a patra cu autoritățile de control pe zona achizițiilor publice, cum ar fi Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenței”, a precizat Mînzatu.
O nouă abordare, la evaluarea ofertelor
Potrivit unui document al ANAP, normele menționate conțin și o nouă abordare ce trebuie urmată de autoritățile contractante în procesul de evaluare a ofertelor. Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanților.
Conform instituției, fazele de evaluare încep cu analiza documentului european nou introdus, DUAE, continuă cu analiza ofertelor tehnice, a celor financiare, cu aplicarea criteriului de atribuire, iar documentele ce probează îndeplinirea cerințelor de calificare vor fi solicitate numai ofertantului clasat pe primul loc. O altă noutate introdusă de normele metodologice este procedura simplificată. Aceasta se inițiază prin publicarea în SEAP a unui anunț de participare simplificat, însoțit de documentația de atribuire aferentă.
Criterii calitate – preț
Normele definesc și criteriile de atribuire „calitate – preț” și „costul cel mai scăzut”, nou introduse în legea achizițiilor publice. Astfel, aplicarea criteriului de atribuire „calitate – preț” este obligatorie în cazul contractelor pentru prestații intelectuale (consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare etc.), iar stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%. În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este „costul cel mai scăzut”, acesta se calculează în funcție de ciclul de viață al „obiectului contractului”.
În plus, normele evidențiază faptul că nu mai există o regulă rigidă cu privire la ce înseamnă preț neobișnuit de scăzut. Astfel, nu mai există un procent sub care prețul oferit este considerat prea scăzut (de exemplu 60% sau 80%), ci comisia de eva-
luare trebuie să identifice elementele de preț ce diferă cu mult raportat la prețurile pieței (utilizându-se ca referențiale buletine statistice, indici bursieri și altele asemenea) și să solicite explicații punctuale ofertanților.
