Spre deosebire de alte domenii, unde există riscul întreruperii finanțărilor europene, România va beneficia cu certitudine de fonduri nerambursabile. Sumele chiar vor crește pentru perioada 2014 – 2020 cu 3 miliarde de euro.
„Nu există riscul în acest an ca România să piardă fonduri europene pe dezvoltare rurală, prin neutilizarea lor, dar este importantă o accelerare a absorbţiei din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ. Aici România poate beneficia de o facilitate în urma unei propuneri a Comisiei Europene, care a fost adoptată de Consiliul şi de Parlamentul European şi anume de a creşte nivelul de cofinanţare din fonduri europene a finanţărilor PNDR. Am recomandat domnului ministru să facă o solicitare către Comisie dacă doreşte să utilizeze această solicitare”, a spus Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. România are nevoie de o viziune integratoare pe sectoare şi pe structuri de producţie pentru a putea utiliza oportunităţile din Noua Politica Agricolă Comună, a mai declarat Dacian Cioloş. „Dinco-lo de această Politică Agricolă Comună decisă la nivel comunitar şi care stabileşte reguli comunitare, dar şi oportunităţi de dezvoltare, cred că este nevoie de o viziune integratoare în România pe sectoare, pe regiuni şi eventual pe structuri de producţie, astfel încât România să facă alegerile cele mai bune pentru utilizarea oportunităţi-lor care există în această politică comunitară”, a spus Cioloş.
Subvenții la nivelul UE
Fermierii români vor primi, în exercițiul financiar 2014-2020, trei miliarde de euro în plus față de alocarea din exercițiul 2007-2013. În exercițiul financiar 2014-2020, fermierii români vor fi pe picior de egalitate cu toți ceilalți fermieri europeni, pentru prima dată de la aderarea țării la UE.
Totuși, viitorul agriculturii va fi în susținerea unor programe strategice și în stabilirea de alianțe între fermieri, arată comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș. Plățile directe (în jur de 10 de miliarde de euro între 2007-2013) vor fi împărțite: în ceea ce se va numi susținerea veniturilor agricultorilor; plăți directe în acele domenii agricole care protejeaza mediul; plăți pentru încurajarea tinerilor agricultori și plăți pentru micii fermieri.
Susținerea fermelor mici, de subzistență
Plățile directe pentru susținerea veniturilor agricultorilor vor fi plafonate, iar sumele rezultate din această plafonare vor fi împărțite celorlalte subdomenii. Plafonarea va privi, în special, fermele mari, cu peste 2.000 – 2.500 de hectare (câteva sute de ferme, în acest moment), însă acestea vor putea beneficia, în compensare, de su-me suplimentare pentru investiții și inovare. În ceea ce privește fermele mici (cele de subzistență), va fi stabilită o sumă fixă pe suprafață, fără alte constrângeri și con-troale decât constatarea simplei existențe a fermei și a obiectului de activitate. În opinia comisarului european, problematica fermelor mici trebuie tratată specific cu orientarea lor pe produse cu mai bună valoare adăugate pe piaţă, respectiv produse tradiţionale şi ecologice.
