La Buftea a fost predată lecţia de istoria vie pentru tineri
Centrul Cultural Buftea a prilejuit zilele trecute întâlnirea dintre Octav Bjoza, din 2008 Preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi tinerii din oraş.
Mărturii şi experienţe din lagăre
Octav Bjoza are 75 de ani acum, dar în anul I de studenţie, în 1958 a fost arestat, anchetat de Securitatea din Iaşi timp de două luni şi, apoi, condamnat la 15 ani de muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii pentru delictul crimă de uneltire împotriva ordinii sociale. În 1962, sentinţa de 15 ani este revocată în 4 ani de temniţă grea şi, astfel, Octav Bjoza a trecut prin închisorile: Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării ca Bacul „4” şi Periprava – Secţia Grindu. Octav Bjoza s-a maturizat asistând la ororile torţionarilor pe care, cu elocvenţă le-a povestit celor prezenţi în sala arhiplină a Centrului Cultural Buftea. Orori şi momente pe care cărţile de istorie le consemnează vag. A ajuns la Penitenciarul Periprava, condus de Ion Ficior, în anul 1960. Îşi aduce aminte că la subcolonia „Bac” a mâncat şerpi de apă. „Iarna, când găseam în stare de amorţire şerpi de apă, îi mâncam cruzi de foame ce ne era“, povesteşte Octavian Bjoza.
Carmen şi iubirea de ţară
Emoţionant a fost momentul în care, pe scena Centrului Cultural, Octav Bjoza a spus răspicat şi aproape silabisind că a fost crescut şi educat să-şi iubească ţara. “Nu-mi place că mi-am iubit foarte mult ţara şi nu-i pot împiedica cu nimic pe tinerii care o părăsesc astăzi”, spune Octav Bjoza. Apoi, Carmen, viitoarea soţie, care l-a aşteptat pe toată perioada detenţiei. Octav Bjoza i-a scrijelit numele pe toţi pereţii închisorilor prin care a trecut, folosind fie coada lingurii de lemn, fie chiar unghiile. Şi astfel Octav Bjoza a rezistat acuzaţiei nedrepte de crimă contra uneltirii sociale, când, de fapt, el şi alţi câţiva tineri făceau parte dintr-un cerc literar. Dar, regimul comunist interzicea adunarea a mai mult de 3 persoane într-un loc. « Iar, voi, trebuie să ştiţi toate acestea pentru că, urmaşii celor care ne-au aruncat în beciuri şi ne-au supus la chinuri inimaginabile, sunt astăzi bine mersi şi unii chiar conduc ţara şi astăzi ».
