În contextul anului omagial dedicat satului românesc, Catedrala Patriarhală a adus o cinstire aparte satului strămoșesc, cu tradițiile și valorile lui spirituale. Cu acest prilej, timp de cinci zile începând de duminică 20 octombrie, slujitorii lăcașului sfânt din inima Bucureștilor au îmbrăcat veșminte cu motive tradiționale populare românești.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 474, ediția print
Duminica a 23-a după Rusalii a reprezentat, așadar, începutul „Zilelor satului românesc” la Patriarhie, sărbătoare care, până joi, 24 octombrie, a umplut sufletele credincioșilor de credință, bucurie și dragoste pentru frumos. „Întrucât majoritatea slujitorilor Catedralei Patriarhale suntem oameni de la sat de origine, noi am considerat că este nevoie să avem un set complet de veșminte cu motive populare. De aceea, au fost confecționate la Atelierul de broderie al Centrului Eparhial treizeci de veșminte pentru folosul Catedralei. Vineri (n.r. – 25 octombrie) vor începe manifestările prilejuite de hramul Catedralei Patriarhale prin procesiunea Calea Sfinților. Anul acesta vom avea un sfânt cuvios, o sfântă muceniță și un sfânt ierarh, toți viețuitori la sat, la începutul vieții lor. Vor fi aduse moaștele Sfintei Filofteia și ale Sfântului Dionisie, Episcopul Cetății Albe. Sfânta Filofteia este reprezentată în veșmânt cu motive populare”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, citat de Basilica.ro. Costul veșmintelor a fost suportat de Catedrala Patriarhală. Potrivit aceleiași surse, în semn de apreciere pentru confecționarea veșmintelor, Patriarhul României a oferit Atelierului de Broderie al Centrului Eparhial Diploma omagială cu medalie a Satului românesc și a Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu. Distincția a fost ridicată de protos. Joachim Bejenariu, Consilier Eparhial și coordonatorul serviciului colportaj.
„Prețuirea satului românesc și a contribuției sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate și o mare demnitate. Satele românești, cu biserici și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj tainic și vizibil al tradiției, al continuității fizice și spirituale ale acestui neam, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau indiferența. Atunci când facem referire la necesitatea sfințirii timpului vieții pământești, pentru dobândirea mântuirii, observăm cum, la sat, mai mult decât în mediul urban, viața este înțeleasă ca timp binecuvântat pentru a sfinți locul în care trăim. Iar dacă sfințim locul în care trăim pe pământ, putem spera să primim și un loc în Ceruri, un colțișor în Rai”, a spus Părintele Patriarh, arătând că prin aceste omagii se dorește evidențierea faptului că satul este spațiul în care s-au format și păstrat, de-a lungul timpului, multe dintre valorile spirituale, culturale și identitare transmise până în zilele noastre.
Biserica cinstește satul păstrător al valorilor spirituale
La inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a proclamat anul 2019 drept Anul omagial al satului românesc, preoții, învățătorii și primarii gospodari au fost și vor fi elogiați până la sfârșitul acestui an, în toate în lăcașele de cult din țară. În cinstea creștinilor care nu și-au lăsat credința și tradiția să piară, dăruindu-ne nouă, celor de azi, bogăție spirituală, Patriarhia Română a organizat anul acesta și un Simpozion internațional care s-a bucurat de prezența unor invitați de seamă din celelalte Biserici Ortodoxe surori. De asemenea, în biserici și în școlile cu profil teologic au avut loc dezbateri, colocvii și seminarii pe tema: „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”. Pentru valorificarea moștenirii istorice, culturale și spirituale caracteristice satului românesc autentic, Patriarhia Română a dedicat satului și un Simpozion național.
Foto: Basilica.ro
