Autoritatea europeană pentru securitatea alimentelor, una dintre principalele agenţii ale Uniunii Europene, este o agenţie independentă finanţată de la bugetul UE. Autoritatea funcţionează separat de Comisia Europeană, Parlamentul European şi de statele membre UE.

Creată în 2002, ca urmare a unor scandaluri alimentare pe care Uniunea Europeană nu a ştiut să le gestioneze, Autoritatea este condusă până în 2016 de reprezentantul Franţei, Catherine Geslain-Lanéelle, al cărei mandat de 5 ani a început la 1 iulie 2011 şi care este reprezentantul legal al organismului.  Autoritatea este compusă din patru instanţe: Consiliul de administraţie, alcătuit din 15 membri; Comitetul ştiinţific; Forumul consultativ şi Platforma consultativă a părţilor interesate.

Grupurile ştiinţifice ale Autorităţii sunt compuse din cercetători independenţi cu înaltă calificare, posesori ai unor cunoştinţe aprofundate prinvind evaluarea riscurilor. Toţi membrii sunt desemnaţi în cadrul unei proceduri de selecţie deschisă pe baza competenţelor dobândite. În cadrul Agenţiei există trei direcţii ştiinţifice, evaluările emise sunt supuse unor reguli judiciare foarte stricte, iar deschiderea şi transparenţa sunt printre principalele calităţi ale Agenţiei.

Agenţia furnizează sfaturi ştiintifice în privinţa riscurilor care există sau ar putea apărea în domeniul siguranţei alimentare. Avizele pe care agenţia le publică nu au valoare legislativă ci informează Comisia Europeană, Parlamentul European şi statele membre UE pentru ca aceştia să adopte măsurile.

Competenţele Agenţiei

Lucrările Autorităţii acoperă toate subiectele care au un impact direct sau indirect asupra securităţii alimentare umane şi animale, printre care sănătatea şi starea de bine a animalelor, sănătatea şi protecţia plantelor şi tot ceea ce înseamnă nutriţie, în general.

Autoritatea colectează şi analizează datele ştiinţifice disponibile şi redactează avize pentru reducerea riscurilor aşa cum a fost cazul encefalopatiei spongiforme bovine (boala vacii nebune), securitatea aditivilor alimentari cum ar fi aspartamul, ingredientele alimentare care produc alergii, organismele modificate genetic, peştii sălbatici şi de crescătorie, pesticidele sau gripa aviară.

Din proprie iniţiativă, Agenţia poate lansa studii ştiinţifice asupra eventualelor riscuri, ajutând astfel la adoptarea sau revizuirea legislaţiei europene