Alarmant! Chiar dacă rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare la adresa sănătății tuturor, continuăm să luăm astfel de medicamente fără să avem nevoie de ele. Așa am ajuns să ocupăm un loc fruntaș printre europeni și la acest capitol.

 

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 476, ediția print

„România ocupă locul 2 în topul țărilor din Europa care utilizează irațional antibiotice. În acest context, Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România (n.r. – FASFR) trage un semnal de alarmă privind acest fenomen prin organizarea campaniei naționale „Antibioticum“. În săptămâna 4-8 no­iembrie, atât în mediul online, cât și în centrele universitare în care activează cele 8 asociații locale membre FASFR, s-au desfășurat activități de informare a publicului larg. În acest mod s-a răspuns populației la următoarele întrebări: ce sunt antibioticele, când și cum se utilizează; cine recomandă un antibiotic; ce este o antibiogramă; ce este rezistența la antibiotice; ce pot face eu pentru combaterea rezistenței la antibiotice“, spun organizatorii cam­paniei. Săptămâna „An­tibioticum“ a fost mar­cată, așadar, atât în mediul online, prin publicarea materialelor in­for­mative despre antibiotice și istoria fenomenului de rezisten­ță bacteriană la antibiotice pe pagina de Facebook a Federației, cât și prin diseminarea unui chestionar menit să susțină alcătuirea unei statistici privind situația actuală a utilizării de antibiotice în România. Materialele au fost destinate atât publicului larg, cât și personalului specializat din domeniul sănătății. De asemenea, s-au făcut vizite în școli și licee pentru a informa elevii, s-au organizat conferințe sau dezbateri cu studenții la medicină, specialiștii și publicul larg.

Sfatul medicilor

„Antibioticele repre­zintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții și, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. De aceea, ne dorim să putem folosi antibioticele în continuare. La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente și va fi nevoie de antibiotice mai toxice și mai costisitoare. În unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tra­tamentul infecțiilor cu bacterii rezistente. Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice. Gripa și răceala sunt două exemple de infecții peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice! Ne vom simți mult mai bine dacă bem mai multe lichide, ne odihnim suficient și folosim medicamente care elimină simptomele“, spun specialiștii Ministe­rului Sănătății.

Câteva reguli simple

- Nu folosim antibiotice dacă nu ne sunt prescrise de un medic,

- Nu insistăm să primim antibiotic dacă medicul ne spune că nu este necesar,

- Nu păstrăm antibiotice pentru o viitoare infecție și nu folosim antibiotice rămase de la un episod anterior de boală,

- Nu luăm antibiotice prescrise altei persoane și nici nu împărțim antibioticele prescrise nouă cu alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare,

- Prevenim infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave și prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.

Din toate aceste motive, este foarte important să luăm antibiotice doar la recomandarea medicului, să nu sporim astfel rezistența bacteriilor la ele.