Noi piese deosebit de interesante au fost scoase la lumină în Brănești de către trei detectoriști amatori pasionați de istorie și de recuperarea vestigiilor trecutului: Brândușa Nicolae, Dascălu Florian Cristian și Alexandru Rădună. Toate obiectele descoperite au fost predate autorităților competente, conform legislației în vigoare. Evaluarea și datarea exactă a artefactelor vor fi realizate de specialiști, însă descoperirile par să confirme existența unui patrimoniu istoric bogat în această zonă.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 797, ediția print
Printre obiecte se află trei fibule, dintre care două sunt deosebit de interesante. Prima piesă este o fibulă avimorfă din bronz, din perioada romană, probabil datând din sec. al II-lea d.Hr. Aceasta reprezintă o pasăre în zbor, cu aripile trase spre spate. Forma este foarte bine realizată, aerodinamică, cu pene incizate pe aripi și pe coadă. Piesa prezintă o patină verde-maronie fină și păstrează mecanismul cu arc, însă acul de prindere lipsește. A doua piesă este o fibulă digitată fragmentară din bronz, o descoperire interesantă chiar dacă nu s-a păstrat integral. Specialiștii ar putea identifica această piesă drept fibulă slavă decorată cu motive florale și spirale, specifică primei jumătăți a secolului al VII-lea.
Detectoriștii au descoperit și câteva monede, dintre care una pare a fi un jeton francez. Pe avers apare bustul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (1643–1715), însoțit de inscripția „LVD XIV REX”, iar pe revers se observă un grup de flori de crin, simbol heraldic al Franței, alături de legenda ”LILIORUM”, iar în partea inferioară inițialele ”P.D.”, probabil ale gravorului sau ale atelierului monetar. Astfel de jetoane erau utilizate în secolele XVII–XVIII la curtea regală franceză sau de către Trezoreria Regală pentru contabilitate, jocuri sau ca piese comemorative. Piesa găsită prezintă și un mic orificiu, ceea ce sugerează că a fost purtată ulterior ca medalion.
Au mai fost descoperite două monede din argint, de asemenea găurite, probabil purtate într-o salbă sau ca medalioane. Alte monede sunt degradate, însă unele păstrează încă urme ale ștanței. Există indicii că o parte dintre acestea ar putea fi imitații monetare, ceea ce ridică posibilitatea existenței în trecut a unui centru de batere a unor astfel de piese în regiune.
O monedă din argint prezintă pe avers un vultur, fiind posibil o imitație după un groș polonez emis în vremea regelui Władysław, datând din secolele XIV-XV. Alte monede identificate includ: o monedă de 10 bani din 1867; o monedă emisă în timpul domniei lui Carol I, datată 1900; un kreuzer austriac; o monedă Sadagura din 1772, cu valoarea nominală de 1 para / 3 denghi. Monedele Sadagura reprezintă primele monede comune ambelor Principate Române (Moldova și Țara Românească). Ele au fost emise în timpul războiului ruso-turc (1768-1774) de către armata rusă de ocupație și au circulat între 1772-1774, până la retragerea trupelor rusești, fiind bătute în Sadagura, lângă Cernăuți. Monedele au pe avers stemele celor două Principate Române, iar pe revers valoarea nominală și anul de emitere. Materialul din care au fost fabricate monedele a fost bronzul provenit din tunurile capturate de la turci.
Inele și podoabe cu valoare istorică, dar și alte obiecte interesante
Un inel dintre cele descoperite prezintă o montură împărțită în patru cadrane de o cruce, cu motive florale redate prin linii incizate. Piesa este fin gravată și are o patină verde spectaculoasă. Este posibil să dateze din perioada medievală, probabil între secolele XI-XIV. Un alt inel din bronz ar putea fi un inel sigilar, cu montură ridicată și inscripție gravată, utilizat pentru sigilarea documentelor. Astfel de piese pot proveni fie din perioada romană (secolele II–IV d.Hr.), fie din lumea islamică timpurie (secolele VII–VIII).
Două inele sunt cu piatră albastru-turcoaz, la unul dintre acestea montura având pe laterale trei mici orificii unde probabil au existat alte pietre decorative. Piatra principală prezintă o inserție (intaglio) cu profilul unui bust, posibil reprezentând o persoană de rang înalt. Piesa ar putea data din perioada medievală târzie sau din epoca modernă timpurie (secolele XVII–XIX).
Pe lângă monede și podoabe, au mai fost recuperate și alte obiecte interesante: un obiect din fier oxidat, asemănător cu o limbă de clopot, posibil medieval sau modern; o bilă mică cu agățătoare, care ar putea fi o contragreutate de balanță sau un nasture globular, posibil medieval; un amnar din metal, folosit în trecut pentru aprinderea focului prin lovirea cremenei, piesă ce seamănă cu exemple cunoscute din perioada romană; un vârf de săgeată, posibil medieval sau din perioada daco-romană, sugerând existența unor conflicte sau activități de vânătoare în trecut.
Aceste descoperiri, alături de cele realizate anterior în zonă, demonstrează bogăția istorică a locurilor din jurul Brăneștiului. Artefactele descoperite sugerează o continuitate a locuirii și a activităților umane de-a lungul mai multor epoci istorice. Piesele au fost predate autorităților și vor urma parcursul legal de expertizare și inventariere.
În lipsa unui muzeu local sau județean, artefactele descoperite vor ajunge, cel mai probabil, în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României.
Județul Ilfov are o istorie bogată și un patrimoniu cultural valoros, iar înființarea unui muzeu local sau județean ar oferi oportunitatea de a valorifica în mod adecvat numeroasele descoperiri arheologice realizate în această zonă, precum și tradițiile și istoria regiunii, într-un cadru organizat și accesibil publicului.
Asociația Culturală Brănești apreciază gestul detectoriștilor amatori pentru respectarea legislației și declararea pieselor descoperite. Totodată, organizația încurajează toți cetățenii care descoperă astfel de obiecte istorice să le declare autorităților competente, conform legislației în vigoare, contribuind astfel la protejarea patrimoniului cultural.
