Peste 300 de medici, români și străini, de top, specialiști inclusiv în domeniul cercetării medicale, s-au reunit, în perioada 18-21 septembrie, la București, la cea de-a treia Conferință a Asociației Române de Imuno-Dermatologie și, respectiv, a 48-a Conferință a Societății de Imunologie din România.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 472, ediția print
Imunologia transplantului
Cancerul este vindecabil, însă există și o bună componentă de imunoterapie, a atras atenția prof. dr. Ileana Constantinescu, de la Centrul de Imunogenetică și Virusologie al Institutului Clinic Fundeni, unitate în care are loc prima evaluare, imunologică și virusologică, a pacienților care au nevoie de transplant. “Prin activitatea noastră de imunologie de transplant dorim să contribuim la cât mai multe proceduri de transplant, atât de organ solid, cât și de celule stem hematopoietice periferice și centrale. Vrem să muncim și mai mult pentru Registrul de donatori de măduvă, pentru ca un număr cât mai mare de români să poată beneficia de un donator compatibil”, a spus specialistul. De altfel, Ministerul Sănătății a anunțat că va reorganiza activitatea de transplant din România cu fonduri de la Uniunea Europeană. Vor fi utilizate peste 15,6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului Național de Transplant, actualizarea ghidurilor și protocoalelor din domeniu, dar și sistematizarea și simplificarea legislației de transplant. Transplantul de celule stem hematopoietice are indicație în toate malignitățile hematologice și în anemiile refractare la tratament. În Institutul Clinic Fundeni au loc, în fiecare an, aproximativ 200 de allotransplanturi și aproximativ 100 de transplanturi de organ solid.
Alergia la medicamente – câte persoane suferă, de fapt?
Pacienții cu o alergie demonstrată la penicilină au un risc crescut de apariție a unor organisme rezistente la tratament, infecții asociate îngrijirii și eșec al tratamentului antibiotic, această alergie fiind asociată și cu un risc cu 14% mai mare de deces. Se pare, însă, că mai mult de 95% dintre persoanele cu o alergie “declarată” la penicilină nu sunt alergice, de fapt. “În practica zilnică, diagnosticul hipersensibilității la medicamente se bazează numai pe istoricul medical, fără o evaluare diagnostică. Testarea alergologică anulează hipersensibilitatea la medicamente în aproximativ 90% dintre cazuri. Gold-standardul în acest domeniu îl reprezintă testele de provocare”, a explicat conf. dr. Roxana Bumbăcea, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.
Noutăți în psoriazisul vulgar pediatric
Potrivit specialiștilor, psoriazisul prezintă multiple provocări. De la aspecte clinice specifice pe categorii de vârstă, până la evoluție cronică cu modificări clinice specifice și multiple opțiuni terapeutice aprobate pentru adulți, nestudiate însă pe populația pediatrică, și absența ghidurilor clinice și terapeutice. Psoriazisul vulgar pediatric este o afecțiune des întâlnită, unul din trei adulți cu această boală având-o încă din copilărie. Incidența crește odată cu vârsta: aproximativ 0,55% la grupa de vârstă 0-9 ani și 1,37% la grupa de vârstă 10-19 ani. Prevalența familială a psoriazisului pediatric este mai mare comparativ cu cea a psoriazisului cu debut la vârsta adultă – 51,4% dintre pacienții pediatrici prezintă rude de gradul întâi afectate de psoriazis. Boala poate fi asociată cu diferite afecțiuni, cum ar fi obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, epilepsia, vitiligo sau boala celiacă. “Forma pediatrică diferă de forma adulților: asociază leziuni cu prurit important, mai puțin eritematoase și îndurate, și cu scuamă mai subțire. Psoriazisul în plăci este cea mai frecventă formă (52,6%), urmată de forma gutată (25,5%), pustuloasă (10,9%) și eritrodermică (5,1%). Prevalența artritei psoriazice la copii este de 1-10%, boala afectând în special grupa de vârstă 9-12 ani. Prezența sa este corelată cu psoriazisul unghial. Manifestările cutanate preced, adesea, afectarea articulară. Copiii prezintă leziuni în special în zonele flexurale, față, periauricular, iar zona scutecului este specifică sugarilor”, a explicat prof. dr. Daciana Brănișteanu, de la UMF “Grigore T. Popa”, din Iași.
Dr. Anca Coliță, coordonatorul Programului de Transplant Medular Pediatric din cadrul Institutului Fundeni:
“Bolnavii noștri pot fi tratați cu succes și în România”
Ca o concluzie, în cele patru zile de conferință, cei peste 300 de medici, români și străini, inclusiv specialiștii în domeniul cercetării medicale care au participat la eveniment, și-au folosit experiența profesională dobândită în timp, astfel încât și pacienții din România să aibă garanția unui diagnostic corect și a unor servicii medicale de înaltă calitate. „Cred cu tărie că se pot face lucruri importante și în România. Pacienții noștri trebuie îngrijiți aici, pentru că pot fi tratați cu succes în spitalele din țara noastră. În fiecare sistem medical există lucruri bune și lucruri rele, nu există un sistem perfect. Nici cel mai bine finanțat sistem medical nu poate fi considerat perfect. Sistemul german, de exemplu, este foarte performant, dar medicul nu este foarte mult legat de pacientul lui. Acolo, la două săptămâni se schimbă medicul care se îngrijește de pacient, care este un număr dintr-o listă foarte mare de numere, chiar și la copii. Implicarea este diferită”, spune conf. dr. Anca Coliță, coordonatorul Programului de Transplant Medular Pediatric din cadrul Institutului Fundeni.
