Conservarea Codrilor Vlăsiei, regenerarea arboretelor, înființarea de noi plantații. Principalele preocupări ale DS Ilfov, pentru asigurarea integrității și continuității pădurilor ilfovene

Tema discuțiilor a fost aleasă de directorul executiv al Direcției Silvice Ilfov, Mugurel-Nicolae Ghinescu, instituție care administrează ”ultimele fortărețe din vestiții Codrii ai Vlăsiei, suprafețe de fond forestier cu elemente de arboret deosebit de valoroase”.

”Pădurile administrate au un rol ecologic deosebit, primordial privind protecția mediului, dat fiind amplasamentul acestora în imediata apropiere a Capitalei, constituind astfel un filtru pentru noxe și o adevărată uzină de oxigen pentru întreaga zonă. În prezent, Directia Silvica Ilfov, din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, administrează o suprafață totală de 19.426 ha fond forestier național, proprietate publică a statului, din care în raza municipiului București 374 ha, iar în raza județului Ilfov o suprafață de 18.785 ha. În raza județului Călărași sunt administrate 190 ha și în raza județului Ialomița 77 ha. În cadrul Direcției Silvice Ilfov s-au retrocedat, ca efect al aplicării legilor fondului funciar, 3.837 ha, din care 259 ha pe raza Capitalei, pe raza județului Ilfov – o suprafață de 3.394 ha, 83 ha, pe raza județului Ialomița și 6 ha, pe raza județului Giurgiu. Direcția Silvică Ilfov are în subordine 3 ocoale: Ocolul Silvic București, Ocolul Silvic Snagov și Ocolul Silvic Brănești”, a explicat directorul executiv al Direcției Silvice Ilfov.

Acesta a mai vorbit despre principiul de bază al activității silvicultorilor, care este asigurarea continuității fondului forestier, iar acest principiu este aplicat practic prin regenerarea pădurilor prin activități de împăduriri și de regenerare pe cale naturală, prin sămânță și drajoni. Aceste activități nu au însă reușită finală – adică apariția noului arboret – decât dacă se execută și toată gama de lucrări de întreținere, lucrări care se pot întinde pe o perioadă de 5-7 ani, de exemplu în cazul regenerărilor pe bază de stejar. ”Mobilizarea manuală a solului în jurul puieților în plantații, semănături directe și regenerări naturale – sunt lucrări care prevăd mobilizarea solului în jurul puieților, cu sapa, pe o suprafață dreptunghiulară cu dimensiunile 60/80 cm, spargerea bulgărilor, înlăturarea pietrelor și rădăcinilor, smulgerea buruienilor din jurul puieților și ruperea sau tăierea lăstarilor de pe vatră sau, în cazul plantațiilor – mobilizarea se face pe tot rândul de puieți, de 2-3 ori pe sezon, chiar și mai mult, dacă avem o vară bogată în precipitații, care favorizează dezvoltarea buruienilor. Apoi, frezarea sau discuirea solului – care se face mecanizat, cu tractorul agricol, între rândurile de puieți, de 2-3 ori pe sezon; extragereasemințișului neu­tilizabil, care presupune extragerea semintișului și tineretului preexistent prin tăierea cu unelte manuale a exemplarelor lemnoase din ochiuri, coridoare, benzi etc., strângerea și așezarea exemplarelor tăiate în grămezi pe spațiile dintre suprafețele lucrate; degajările – care cuprind tăierea manuală a tufișurilor, arbuștilor și arborilor subțiri cu diametrul de la 2 la 10 cm, adunarea materialului în grămezi sau martoane și orientare pe linia de cea mai mare pantă (când se scot și cioatele, se execută săpătura în jurul cioatei, se taie rădăcinile laterale și pivotul, se scoate cioata din groapa și se strâng rădăcinile lângă cioată); scarificatul solului – lucrare care presupune aratul superficial al solului pe o adâncime de 10-15 cm, cu brazde din metru în metru, perpendicular pe două direcții, în vederea stimulării drajonării în suprafețele de pe care s-a extras integral salcâmul; semănături – care presupun semănarea în rânduri sau vetre a ghindei de stejar și/sau plantatul de puieți, în suprafețele în care se constată că regenerarea naturală instalată este insuficientă pentru a asigura o densitate de 5.000 puieți/ha”, a detaliat Mugurel-Nicolae Ghinescu.

Și, s-a mai menționat că, pe lângă necesarul curent de puieți forestieri pentru ocoalele din cadrul Direcției Silvice ilfovene, se produc și puieți ornamentali din grupa rășinoaselor și foioaselor. ”În cadrul pepinierei Cozieni, Ocolul Silvic Brănești, amplasată în trupul de pădure Pustnicu și având o suprafață totală de 10,23 ha, avem un 6 persoane angajate, care se ocupă de înființarea și întreținerea culturilor: recoltarea semințelor, recoltarea și prelucrarea fructelor, semănarea acestora, replicarea puieților ornamentali, prășila culturilor, scosul și livrarea puieților – atât forestieri, cât și ornamentali”, a spus directorul. Acesta a adăugat că, din totalul suprafeței de 10,23 ha, la ora actuală, pepiniera Cozieni este împărțită astfel: 1,35 ha construcții, instalații, colecții dendrologice; 1,20 ha drumuri și poteci; 3,12 ha este suprafață în ameliorare cultivată cu borceag (mazăre + ovăz); 4,56 ha sunt destinate pentru producerea de puieți forestieri și ornamentali.