Cine o păstoreşte? SC ANADOLU AUTOMOBIL ROM SRL, din Ciolpani, reprezentant oficial al mărcii ISUZU. Dar şi importator de condiţie jalnică al modelului, aidoma, de autobuz – CITIMARK. În ce moment au ajuns cei de acolo la înşelăciune, de la o afacere care părea onestă? Simplu: când au vândut rable „de criză” pe post de autobuze moderne şi au început să falsifice evidenţe.
Normal, a izbucnit scandalul – cu parfum de şmen. Au apărut la ziar. Scoşi la vedere, au trimis „indignaţi” opiniei publice un „Drept la replică”. îmbâcsit cu aere ofuscate ipocrit, de oameni serioşi şi responsabili.
Nimic, însă, despre ce au de gând să facă, pentru un partener de contract înşelat, cu un produs de proastă calitate. Aşa tupeu, mai rar!
Am publicat integral, răspunsul acestor „fecioare neprihănite”, în episodul trecut al anchetei serial.
Potlogari, „de cursă lungă”
Sunt o categorie „specială” de hoţomani: panglicarii meseriaşi, cei cu argumente „de specialişti”, aşa zis „rafinate”. Care numără 2 şi ţin pentru ei 5. Cei care te prostesc în faţă, mult timp (luni întregi de garanţie). Cum că nu e nimic adevărat din ceea ce vezi cu ochiul liber şi ştii de zeci de zile! Dar care ţi-au luat banii, ca pentru un produs sau servicii „de calitate”, prima-ntâi.
Poporul? Să plătească!
Tranzacţia celor de la ANADOLU AUTOMOBIL ROM cu primăria de la Buftea a costat mult: o jumătate de milion de euro. Plătiţi cu banii jos, în vara lui 2011, pentru patru autobuze ISUZU, model CITIMARK. Fabricate în Turcia, sub licenţă japoneză. Ele ar fi trebuit să acopere transportul orăşenesc, de persoane. Asta, dacă ar fi ieşit pe trasee şi n-ar fi stat zile cu ghiotura, în reparaţii, la service.
Vicii ascunse de fabricaţie?
Autobuzele au deficienţe grave. De multă vreme. Reparate? De zeci de ori. Degeaba. Nu e chip să te bazezi pe vreunul. Chiar specialiştii fabricantului turc, trimişi în România, nu le-au dat de capăt.
La ANADOLU, comunicatorul Tudor Şerban a scăldat-o. Ce răspuns să dea în faţa evidenţei, altul decât că: „Da, sunt probleme tehnice. Trebuie să aflu: întâi diagnoza, apoi opinia producătorului”… zicea el. Dar, despre obligaţiile legale faţă de oamenii din Buftea, nimic? Că şi primăriei i-a ajuns cuţitul la os. În plus, peste câteva luni, maşinile ies din garanţie. Şi le rămân rablele pe cap.
Chiar Magda Peşu, recunoaşte public
Iată ce declara în 2012 revistei “Tranzit”, Magda Peşu, directorul ANADOLU, din Ciolpani: “Pentru CITIMARK nu se vor mai face stocuri şi va fi produs doar pe comandă. Vehiculul este low-entry şi nu a fost prea bine impus pe piaţă, în condiţiile în care a fost lansat în 2009, pe vârf de criză”.
Să traducem: adică produsul a fost făcut într-un moment economic greu. Acum, nu se mai fabrică. Decât dacă apare vreun rătăcit, năuc, şi-l comandă. “Nu s-a impus pe piaţă”? Adică, e vai mama lui, încă din fabricaţie. Iar dacă mai interveniţi şi voi, “doctori” în reparaţii cum sunteţi cei de la ANADOLU, îl băgaţi în ceaţă chiar şi pe fabricant.
Am înţeles mesajul. Dar ce vină au locuitorii din Buftea?
Bilanţ negru
Maşinile au stat mii de ore, în reparaţii. Unele detalii le-aţi aflat în episoadele de până acum. Iată alte exemple, de coşmar:
a) 2.300 de ore au stat autobuzele în reparaţii, răstimp calculat la un număr de 9 ore pe zi de lucru / maşină;
b) în 51 de zile (între 31.12.2013 şi 20.02.2014) autobuzele n-au mers… 70 de zile calendaristice. Cum aşa? Simplu, dacă adunăm zilele de nefuncţionare, pentru toate cele 4 autobuze. Sunt practic peste 2 luni, în… 51 de zile!
c) în ultima perioadă, li s-au defectat uşile, computerele de bord, dar cel mai des, cutiile de viteze. S-au înlocuit compresoarele – la unele de 2, chiar de 3 ori;
d) conform evidenţelor, semnate şi ştampilate de ANADOLU, maşinile au fost de 71 de ori, la reparaţii. Din ele, 29 au fost pentru revizii, conform caietului de granţie, al fiecărei maşini. Restul de 42 au fost pentru reparaţii în garanţie (!?!).
Fără favoruri, madam Peşu!
În „Dreptul la replică”, întocmit parcă în delir, Magda Peşu afirmă că maşinile n-au fost aduse la reviziile tehnice obligatorii, “conform graficului de timp prevăzut”. Cu toate astea, firma i-a făcut o concesie beneficiarului, prelungind, totuşi, garanţia. Asta e o altă afirmaţie, de tip şmen. Din categoria “poate ţine şi-i prostesc pe fraieri”!
Oricine ştie că reviziile auto se fac SAU la o dată limită, SAU la un număr maxim de kilometri. În cazul nostru, autobuzele au fost aduse la revizii, înainte de limita kilometrilor admişi.
Iar „tromboane”?
Mai zice ea, inocentă: …”un total de 93 de revizii şi 48 de reparaţii, însumând în total 432 de ore”.
Răspunsul la caterinca asta dubioasă îl găsiţi la punctul “d”, din capitolul alăturat, “Bilanţ negru”. Păi, ce avem noi aici? Ce să fie oare la ANADOLU: contabilităţi paralele, falsuri în acte şi înşelare, pe faţă?
Că alta e situaţia din arhiva beneficiarului, cu documente ştampilate şi semnate tot de ei!
Clientul lor?
Om în ploaie!
Partenerul de contract, al lui ANADOLU? Cumpărătorul? Vai de steaua lui! Îşi va blestema zilele. Cum se-ntâmplă acum, cu cei din Buftea. E un avertisment serios, dat de realitate. Garanţia produsului, sau a serviciilor prestate, este norma legală împotriva înşelăciunilor. Pentru voi, asta e un moft? Ideea e să şmecheriţi clientul, cu zeci de reparaţii până când se termină garanţia?
Aţi dat cumva, vreun autobuz la schimb, în zecile de zile în care nici unul din cele plătite nu era pe traseu, ci în atelierele voastre “fermecate”? De data asta, ANADOLU AUTOMOBIL ROM, banii înapoi! Sau înlocuiţi rablele alea de ISUZU CITIMARK, cu altele, în bună funcţiune. Asta pentru cei 500.000 de euro, încasaţi.
Și eu, bun de dus la „service”?
În acelaşi „Drept la replică” – cu graţia „subtilă” a escrocilor – mi-au creionat profilul de: mincinos patentat, cu scorneli în buzunar, hoţ, fotograf de trucaje, ageamiu profesional, un nătâng uşor de păcălit cu iluzii, vândut unor interese parşive… Iar peste toate, ticălos.
Aşa e cu pungaşii „de cursă lungă”. De aici îţi dai seama cum devine înşelăciune o afacere ce părea onestă, la început.
Însă, ce-ar fi să vă ocupaţi nu de mine, ci – exclusiv şi intens – de autobuzele alea şi să le faceţi să meargă ceas! Cel puţin câţiva ani, aşa cum e normal.
Altfel, o să reapăreţi curând, în vitrina cu ţepari!
