Slujbă demnă de cinstirea celor mai mari sfinţi pe care i-a dat România vreodată

Poporul român are în Cer mai mulți sfinți. De departe, cei mai importanți dintre ei sunt Sfinții Brâncoveni care au fost prăznuiți marți, pe 16 august, în toate bisericile ortodoxe din țară. Martirizați de musulmani pentru că nu au renunțat la credința creștină ortodoxă, aceștia sunt modele pentru toți românii de astăzi care sunt greu încercați în credința lor strămoșească. De altfel, în memoria martiriului Brâncovenilor și a tuturor celor care au îndurat chinuri cumplite dându-și viața pentru credință, ziua de 16 august a fost declarată de către președintele României, Klaus Iohannis, ca Zi națională de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, nr. 614, ediția print

Dis-de-dimineață, la Mogoșoaia, palatul domnesc ctitorit de fostul voievod Constantin Brâncoveanu și toată așezarea creștină de aici a strălucit într-o atmosferă minunată de sărbătoare. Biserica monument istoric din localitate, ridicată de domnitorul martir, a răsunat de rugăciuni și cântări religioase, până la orele prânzului. Aici, Sfinții Brâncoveni au avut parte de o cinstire solemnă, maiestuoasă, în ziua hramului care le-a fost închinat de Biserica Ortodoxă Română. În lăcașul de cult din curtea ansamblului istoric au fost săvârșite slujbe speciale, de o înaltă frumusețe duhovnicească, în cinstea sfinților ocrotitori. Preoții și credincioșii veniți din diverse zone ale țării i-au venerat și ­i-au cinstit în chip deosebit pe fostul domnitor al Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, devenit sfânt împreună cu fiii săi, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul Ianache Văcărescu. Recunscători că prin jertfa lor au revigorat spiritul național și au dat putere credinței creștine, clericii și rugătorii au făcut din praznicul martirilor o sărbătoare cum alta nu-i.

Odată cu închinarea la moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu…

Biserica monument istoric de la Mogoșoaia, deține o mică parte din moaștele Sfântului Brâncoveanu. Marți, în ziua praznicului, un ales sobor de preoți din care au făcut parte și părintele paroh Ion Vrăjitoru alături de părintele coslujitor Claudiu Vrabie a săvârșit o slujbă înălțătoare, demnă de un sfânt voievod, apărător de țară și ctitor de lăcașuri sfinte. După slujbă, toți rugătorii care s-au aflat în biserică la marele praznic au retrăit momente importante din istoria țării. Cuvântarea de suflet a părintelui Rafael Florian Birtașu, de la Biserica Sfinții Dr. Cosma și Damian – I. C. Fundeni – a amintit de marile realizări culturale, artistice, edilitare, politice și diplomatice precum și de viața spirituală și duhovnicească a poporului nostru, care a cunoscut o strălucită înflorire în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. “Ne închinăm astăzi la poalele acestei frumoase ctitorii, la moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu cel care, așa cum este numit de istoricii moderni, un înainte mergător al culturii românești și al tradiției autentice, el este prezent aici, alături de dvs., încă din anul 2014 (n.r. – de când Părintele Patriarh Daniel a sfințit pictura restaurată a bisericii, în prezența unor delegații de ierarhi ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului și Patriarhiei Georgiei, preoți și diaconi ai Bisercii Ortodoxe Române și a dăruit lăcașului de cult cel de-al doilea hram, hramul închinat Brâncovenilor). Sărbătoarea închinată memoriei sale veșnice este pentru noi un moment de aducere aminte a lucrării acestui mare domnitor, acestui sfânt pe care țara noastră l-a dat. Ar trebui să-l moștenim și să-l urmăm în viața noastră. Și astăzi, sunt state în care creștinii sunt omorâți deoarece cultura islamică este foarte puternică, inclusiv în mediul politic și are o influență foarte mare, iar cei care se declară creștini, sunt omorâți. Sfântul acesta nu a renunțat la credința în Iisus Hristos. Să-l rugăm pe Bunul Dumnezeu să putem și noi să avem credința pe care acest brav voievod a avut-o înaintea morții și să putem și noi să ne educăm copiii așa cum și i-a educat el. Fie ca această sărbătoare să aducă în sufletele dvs. bucuria și harul Divin! Fie ca întâlnirea pe care am avut-o astăzi, preoți și popor, la această slujire, să fie binecuvântată de Dumnezeu”, a spus părintele Rafael, în cuvântul său de învățătură.

… credincioșii, mângâiați de raze de lumină dumnezeiască

Voievodul Brâncoveanu a fost un model de credință neclintită și de domnie, lăsând poporului român numeroase ctitorii religioase și laice, care îmbină armonios arhitectura, pictura și sculptura, tradiția autohtonă cu stilul neo-bizantin și elemente renascentiste. Călăuzit de credință, atât în timpul domniei, cât și în restul vieții, Constantin Brâncoveanu a apărat interesele religioase ale românilor și ale lumii ortodxe. A ridicat biserici, a tipărit și a răspândit cărțile religioase fiind un adevărat deschizător de drum în cultura și spiritualitatea românească. De numele său sunt legate, printre altele, Academia Domnească din București, pe care a înființat-o în anul 1694, școlile de la mănăstirile Sf. Gheorghe Vechi și Colțea, tot din București, biserica Mănăstirii Sf. Sava și Biserica Sf. Ioan cel Mare, ambele din București, Mănăstirea Horezu, clădirea istorică a Palatului Mogoșoaia, biblioteca de la Mănăstirea Mărgineni, Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Brașov, Mănăstirea Polovragi din Târgu Jiu și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi, Prahova. În timpul domniei voievodului Brâncoveanu a fost tipărită, pentru prima dată, Biblia în limba română. Pentru toate acestea și multe altele, dar mai ales, pentru purtarea de grijă pe care le-o arată în nevoi și greutăți, Brâncovenii ocupă un loc aparte în inimile preoților și credincioșilor din Mogoșoaia. “În întreaga țară și în toate ctitoriile lăsate de slăvitul domn Constantin Brâncoveanu, care din înaltul Cerului, împreună cu fiii săi și sfetnicul Ianache ne trimite, în această zi, raze de lumină dumnezeiască, de bucurie sufletească și de mângâiere pentru fiecare dintre noi cei ce am poposit în această sfântă ctitorie voievodală ca să primim har după har. Simțim bucuria aceasta an de an la această dată de 16 august, aici, unde în urmă cu 334 de ani, Constantin Vodă Brâncoveanu ridica această ctitorie în cinstea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință. De atunci și până astăzi, cu mila Bunului Dumnezeu, s-a slujit aici și credincioșii au trecut pragul acestei ctitorii și s-au bucurat, și-au pus și necazurile, și durerile, înaintea sfintelor icoane, înaintea Sfântului Altar. Astăzi, și noi am venit ca să aducem mulțumire Bunului Dumnezeu, pentru aceste mari și nespuse daruri pe care le-a revărsat asupra credincioșilor de aici și asupra întregii țări, pentru că acest mare voievod, prin înțelepciunea dăruită de Dumnezeu, prin dărnicia pe care a avut-o și mai ales, prin jertfa pe care și-a pus-o în slujba credinței ortodoxe, ne-a arătat nouă astăzi, că trebuie să urmăm și noi prin dragoste, prin blândețe, prin mărturisire pe cel care este Blândul Păstor, Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Mulțumim Bunului Dumnezeu pentru toate! Plecăm de aici, din această ctitorie cu această mângâiere și cu această lumină pe care Sfântul Constantin a revărsat-o asupra inimilor noastre. Le mulțumim autorităților locale, care au fost alături de noi, familiilor care an de an ­ne-au ajutat și au înțeles că, prin dărnicia lor au primit o mângâiere și cei care au nevoie, iată, de a fi astfel, părtași la bucuria acestui mare praznic. Le mulțumim preoților slujitori care au fost în mijlocul nostru și corului care, prin cântările frumoase, a făcut ca sufletele noastre să fie mai aproape de Cer”, le-a spus părintele Ion Vrăjitoru, celor prezenți la hramul bisericii. Iar pentru ca bucuria să fie pe deplin pentru toți credincioșii, rânduielile bisericești au fost urmate de Agapa Frățească. Mai mult, asemenea darnicului domnitor care a făcut milostenii, slujitorii bisericii monument istoric de la Mogoșoaia au organizat cu acest prilej și o campanie de strângere de fonduri pentru ajutorarea unei tinere în vârstă de 21 de ani, bolnavă de leucemie.