Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului recomandă preluarea alertei de cutremur, iar sistemele periculoase să se blocheze automat…Totul se poate petrece în 25 de secunde…
În cazul unui cutremur major, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică a Pământului (INCDFP), prin sistemul creat în 2005, alarmează și blochează infrastructurile nucleare cu câteva zeci de secunde înainte de producerea seismului, a declarat, potrivit Agerpres, Constantin Ionescu, directorul general al institutului.
„Utilitățile publice sunt cele care trebuie să evalueze dacă sistemul este eficient pentru infrastructura pe care o dețin. Eu, de exemplu, ca și companie care dețin o rețea de distribuție a gazului sau de curent electric, trebuie să evaluez dacă infrastructura mea este util să fie blocată la cutremur. (…) Ministerelor Dezvoltării și Cercetării li s-a comunicat că acest proiect există, ce se poate face cu el, nu am mers mai departe pe partea legislativă, pentru că acest lucru îl fac ministerele. Sistemul nostru transmite informația către anumite utilități periculoase, și, acestea, protejându-și infrastructurile, protejăm populația. Acesta a fost primul obiectiv al sistemului, de a alarma infrastructurile critice. Aș enumera infrastructurile de gaz, lifturi, instalații periculoase (instalații nucleare, cum ar fi centrala de la Kozlodui, Cernavodă sau alte instituții care dețin astfel de utilități”, a precizat Ionescu, la o dezbatere prilejuită de lansarea volumului Ordinului Arhitecților din România „Bucureștiul Vulnerabil”.
Potrivit acestuia, pasul următor ar fi o colaborare între mai multe instituții care preiau semnalul și îl transportă prin radio, prin cablu, prin diferite sisteme. „Recomandarea este ca toate aceste sisteme (n.r. – de exemplu gazul) să fie blocate la cutremurele mari, pentru că în București sau oriunde în România singurele cutremure care produc pagube atât la nivel de infrastructuri, cât și la nivel de clădiri sunt cutremure cu magnitudini de peste șapte”, a susținut Ionescu.
El a spus că japonezii au ales trei companii care să preia semnalul și să-l ducă spre beneficiar.
Cât privește viteza de reacție a sistemului de alarmare seismică, Ionescu a arătat: „Când detectăm cutremurul, noi consumăm patru secunde din cele 28 de secunde pentru evaluarea magnitudinii cutremului, după aceea scădem și rămân 25 de secunde”.
Potrivit Asociației SOS Clădiri cu Risc Seismic, se impune consolidarea tuturor imobilelor din București, încadrate în clasa I de risc seismic pericol public (181 de imobile) în cinci ani, în medie 36 de imobile pe an, cu un efort financiar estimat între 17 milioane – 34 de milioane de euro pe an, bani suportați de Primăria Capitalei, Guvern și proprietari.
Totalul clădirilor din Capitală încadrate în clasa I de risc seismic se ridică la 374.
