Siguranţa omului este un zeu, care cere uneori, tributuri crâncene
Securitatea e bună! E o afirmaţie care, imediat după anii ’90 era riscantă. Te băga în bucluc, una-două. Până să apuci să adaugi ceva, o puteai încasa zdravăn pe cocoaşă. Dacă erai iute de gură, trebuia să completezi că “securitatea e bună, da, fraţilor, dar în muncă!”
Gata cu deruta. Asta a fost numai aşa, că veni vorba.
Înapoi la subiect! În vorbirea curentă, îi zice “SSM”. Iniţialele desemnează Securitatea şi Sănătatea în Muncă. De fapt, e un departament special, în cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Muncă.
Astăzi, aflaţi câte ceva despre cel din Ilfov.
Ori, ori?
Mai degrabă şi, şi
Un om de spirit spunea că, în general, siguranţa este mai degrabă o superstiţie. Pentru că ea nu există cu adevărat în natură. Viaţa este ori o aventură îndrăzneaţă, ori nimic interesant, adăuga el. Aşa e.
Numai că, atunci când vorbim despre oricare tip de muncă sau îndeletnicire profesională, ansamblul de principii, norme, reguli care trebuie respectate este o construcţie uriaşă. Şi totul trebuie reglementat prin legi, prevederi şi normative. Dar mai ales precizate răspunderile concrete. Totul, permanent actualizat. Pus în acord cu dezvoltarea enormă, dezlănţuită, a pieţei muncii.
Acasă, la omul de teren
Nu e greu de înţeles că inspectorii “SSM” n-au muncă de birou. Treaba lor este cu precădere pe teren.
Lucrurile sunt însă mai apăsate în Ilfov. Populaţia a depăşit aici 364.000 de locuitori. E în creştere cu 21,36 %. Iar numărul agenţilor economici este şi el consistent. Ultimele cifre arată că în judeţ sunt înregistrate peste 14.600 de firme.
ITM Ilfov locuieşte într-o construcţie modestă, cam julită de tencuială, ponosită. Dar, nu-i bai. Că oamenii de aici nu prea stau locului.
Încăperea unde lucrează Mihai Vizitiu e austeră, mobilată cu strictul neccesar şi atât. Un calendar, o hartă sunt pierdute undeva sus, pe pereţii albi. În rest, birou. Însă atmosfera compensează: omul e jovial, prietenos. E jurist. Funcţia lui? Inspector şef adjunct. Se ocupă de domeniul Securităţii şi Sănătăţii în muncă (SSM). Exact ce căutam.
Început de dialog – pe lângă
Asta, ca să nu spun că nu l-am nimerit cu prima întrebare. M-am repezit cu glonţul pe ţeavă, de-acasă: “Câte sancțiuni aţi dat până acum”? “Ţinta” s-a mişcat, am ratat primul foc.
Replica a venit prea repede, ca să nu fie sinceră. “Ştiu, ştiu prejudecata. Numai că onest discutând, nu ăsta e ţelul nostru. Credeţi sau nu, grija noastră principală e reducerea accidentelor de muncă. Mai ales a celor mortale. Este esenţială treaba asta. Dar, uneori, ea nu se întâmplă de la sine. Acolo intervenim noi, prin îndrumarea, informarea, agenţilor economici şi evaluarea permanentă, cu atenţie, a factorilor de risc. Mă refer la toţi cei pe care îi controlăm. Nu e o vorbă în vânt. Aici e efortul nostru instituţional. Dar şi ca oameni. Ar fi uşor să vorbească numai sancțiunea şi lucrurile să nu se îndrepte, acolo unde ele nu stau aşa cum ar trebui”.
Cam cât costă în Ilfov, încăpăţânarea
Sau nepăsarea. Sau nesăbuinţa. Sau încercarea de a fi şmecher.
Am insistat cu o a doua rafală, de rezervă. Întotdeauna e bine să fii pregătit cu aşa ceva şi să nu te laşi. Am ochit rapid: “Bine, între ce sume sunt amenzile frecvente, pe care le-aţi dat, până acum”?
Mihai Vizitiu a cedat. “Între 2.000 şi 10.000 de lei. Dar, înţelegeţi că, totul e în funcţie de natura factorului de risc? De regulă, dacă e cazul unei amenzi, nu o dăm din prima constatare. Întâi vedem ce se poate face, împreună cu angajatorul, administratorul firmei sau conducătorul unităţii, după caz. Totul, funcţie de gravitatea riscului ca lucrătorii să-şi pună viaţa în pericol, muncind cu un utilaj nesigur sau cu un echipament ori instalaţie neconforme cu standardele de securitate a muncii. Ajungem, după unele proceduri, chiar la sistarea de asemenea echipamente. Aşa se numeşte procedura. Ele nu reintră în circuitul de lucru, până după remedierea neajunsului.
Iar dacă la următoarele verificări, vedem că există o rea intenţie sau ignorare a celor stabilite de noi, abia atunci intervine amenda. Nu ne jucăm cu viaţa şi sănătatea oamenilor, puse în pericol”.
Accidentele mortale, în scădere
În 2011 au fost în număr de 32. Anul trecut ele s-au redus la 29. Inspectorul adjunct acceptă că scăderea nu e foarte accentuată, dar importantă este tendinţa de reducere înregistrată. Mai e un lucru de precizat aici. Cam două treimi din ultimul bilanţ al tragediilor de muncă au avut cauze patologice. Adică, nu neapărat din nerespectarea nesăbuită a normelor de securitate a muncii, cât din alte motive. Cum ar fi, starea de sănătate a lucrătorului. Un exemplu teoretic? Munceşte omul pe schela unui şantier de construcţii şi face infarct.
ITM Ilfov, în campanii naţionale
Iată câteva, din ultima perioadă:
1) Conştientizarea conducătorilor auto, privind riscurile profesionale şi verificarea respectării prevederilor legale se securitate şi sănătate în muncă, la operatorii licenţiaţi pentru transportul rutier de persoane. (Vezi accidentul din Muntenegru).
2) Verificarea respectării prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, la desfăşurarea activităţii cu articole pirotehnice.
3) Supravegherea pieţei produselor industriale în domeniul de competenţă al Inspecţiei Muncii, conform programului sectorial pentru anul 2013, coordonat de către CE. Este vorba despre unele controale din sectorul comercial, acolo unde se vând echipamente de muncă sau protecţie a ei.
