@ Prof. dr. Alexandra Zbuchea: „Sărăcia energetică poate fi combătută printr-o acțiune legislativă și socială coordonată”
@ Experții SNSPA luptă să găsească soluții pentru o Românie mai curată și mai sănătoasă, cu trai la standarde internaționale
Facultatea de Management din cadrul SNSPA, sub egida Centrului pentru Studiul Organizațiilor Responsabile (CeSOR), a organizat, recent, masa rotundă intitulată ”Provocările dezvoltării comunităților de energie în România. Cazul cooperativelor de energie regenerabilă”. La eveniment s-au întâlnit specialiști în energie, ONG-uri, cercetători și autorități locale, pentru a căuta împreună soluții privind viitorul sectorului energetic din România.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 751, ediția print
Energia regenerabilă provine din surse naturale care se refac permanent cum ar fi soarele, vântul sau apa. Este o alternativă curată la combustibilii fosili, contribuind la reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Utilizarea energiei regenerabile poate însemna:
-Facturi mai mici la energie,
-Aer mai curat și sănătate mai bună,
-Independență energetică față de rețelele tradiționale,
-Crearea de locuri de muncă locale.
Situația actuală a energiei în România
România face pași importanți către o tranziție energetică sustenabilă, cu rezultate care încep să se vadă și la nivel european. În 2024, țara noastră s-a clasat pe locul trei în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile în producția de electricitate, fiind devansată doar de Croația și Grecia, conform unei analize Globsec. Această evoluție se sprijină pe un obiectiv național ambițios: până în 2030, România urmărește ca 38,3% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, potrivit raportului Climatescope 2024. Cu toate acestea, provocările sunt încă mari. Infrastructura energetică învechită și lipsa unor investiții suficiente în modernizarea rețelelor electrice continuă să îngreuneze dezvoltarea accelerată a acestui sector. În paralel, dinamica prosumatorilor, respectiv cetățenii care își produc propria energie, este în plină expansiune. Dacă la sfârșitul anului 2023 existau în jur de 10.000 de prosumatori, estimările pentru finalul lui 2024 indică o creștere spectaculoasă până la 220.000, potrivit worldenergy.org. Aceste date conturează un potențial clar: implicarea activă a cetățenilor și sprijinul autorităților pot transforma România într-un model regional de energie curată.
Ce spun experții?
Specialiștii au evidențiat faptul că, în ciuda potențialului uriaș al României în domeniul energiei regenerabile, blocajele legislative și lipsa unui cadru clar de susținere frânează progresul comunităților energetice. În acest context, prof. univ. dr. Alexandra Zbuchea, prodecan al Facultății de Management din cadrul SNSPA și reprezentant al CeSOR, a atras atenția asupra nevoii urgente de acțiune. ”Având în vedere provocările actuale și cadrul legislativ încă insuficient consolidat, care îngreunează dezvoltarea comunităților de energie din România, se impune adoptarea unor măsuri coerente și integrate în perioada următoare. Valorificarea reală a potențialului acestor comunități presupune o intervenție coordonată la nivel legislativ și administrativ, precum și consolidarea parteneriatelor între cooperative, organizații neguvernamentale și autorități publice locale. Relevanța acestor inițiative nu se limitează la dimensiunea energetică sau economică, ci vizează și un impact social semnificativ, prin contribuția la reducerea sărăciei energetice și reinvestirea veniturilor generate în domenii de interes comun pentru membrii comunității”, a spus prof. univ. dr. Alexandra Zbuchea.
”Acțiunile colective sunt mult mai vizibile în UE”
La rândul său, prof. univ. Cristina Barna, doctor în economie și membru activ al CeSOR, a pus accent pe importanța momentului și a evidențiat faptul că România se află la începutul unei schimbări importante în felul în care producem și folosim energia. Dincolo de obstacolele curente, expertul a atras atenția asupra potențialului uriaș pe care îl au acțiunile colective și implicarea cetățenilor. ”Această masă rotundă a fost pentru noi un moment de reflecție și totodată de înțelegere a faptului că ne aflăm în faza unui început de schimbare a paradigmei existente în sectorul energiei. Acțiunile colective și conduse de cetățeni în domeniul energiei sunt deja mult mai numeroase și vizibile în alte țări ale Uniunii Europene. Discuțiile din cadrul mesei rotunde au evidențiat provocările cu care inițiatorii unor astfel de comunități de energie se confruntă momentan în România, dar în același timp au identificat și exemple de bună practică (de exemplu: Cooperativa de Energie), precum și stakeholderi cheie a căror implicare activă ar putea avansa acest domeniu în România”, a explicat prof. univ. Cristina Barna.
Ce pot face locuitorii din Ilfov?
Pentru cetățenii din zonele rurale ale județului Ilfov, implicarea în tranziția energetică poate aduce beneficii semnificative. Ce pot face în acest sens?
-Instalarea de panouri solare – îi ajută la reducerea costurilor la energie și posibilitatea de a deveni prosumatori.
-Participarea la cooperative de energie – este de bun augur colaborarea cu alți membri ai localității pentru producerea și consumul de energie regenerabilă.
-Accesarea de fonduri europene – există programe de finanțare pentru proiecte de energie regenerabilă destinate comunităților locale.
-Educație și informare – participarea la sesiuni de informare și ateliere organizate de ONG-uri și instituții locale le-ar fi de mare ajutor.
Mai multă autonomie energetică la sate și orașe
Evenimentul organizat de SNSPA a scos în evidență angajamentul instituției în promovarea unei tranziții energetice echitabile și sustenabile în România. Prin colaborarea dintre autorități, experți și cetățeni, se pot identifica și implementa soluții eficiente pentru combaterea sărăciei energetice și pentru asigurarea unui trai la standarde europene cu facturi mai mici, aer mai curat și mai multă autonomie energetică la sate și orașe. Panelul de discuție a fost moderat de Cristina Barna și Alexandra Zbuchea, cadre didactice SNSPA și membri ai CeSOR, și a reunit experți din organizații precum Viitor Plus, WWF-România, Greenpeace România, RISE România și Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții, Academia Română.
FOTO: SNSPA
