Federația UNOPA, în parteneriat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Centrul Român HIV/SIDA și Academia Europeană de HIV/SIDA a organizat, săptămâna trecută, dezbaterea intitulată „Strategia Națională HIV/SIDA – evaluarea situației și direcții de acțiune”.
Prezentă la eveniment, dr. Diana Păun, consiliera pe sănătate a președintelui Klaus Iohannis a explicat că în ultimii ani s-au făcut progrese substanțiale în tratamentul pacienților cu HIV/SIDA, care au o speranță de viață egală cu a persoanelor neinfectate. „Persoanele afectate de HIV trebuie să rămână în centrul acţiunilor noastre indiferent de circumstanţe şi context, mai ales că, aşa cum s-a văzut pe perioada pandemiei, unul dintre medicamentele folosite pentru tratamentul HIV/SIDA s-a dovedit a fi eficient într-o anumită perioadă şi pentru tratarea COVID-19. Astăzi asistăm la progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate. Rămâne nevoia de maximiza resursele tocmai pentru a reduce noile infecţii cu HIV şi în primul rând pentru a reduce disparităţile sociale şi de acces la îngrijiri, combinând prevenţia, căreia trebuie să îi dăm o mai mare importanţă, cu tratamentul, cu testarea, care trebuie să fie echitabile şi de înaltă calitate”, a spus dr. Diana Păun.
Diagnosticarea precoce este esențială
Consilierul prezidențial a subliniat însă, problema extinderii rezistenței la medicamentele antiretrovirale căreia trebuie să I se acorde în continuare prioritate, în cazul HIV/SIDA fiind esențială diagnosticarea precoce a infecției. „Problema extinderii rezistenţei la medicamentele antiretrovirale trebuie să aibă în continuare prioritate, iar în cazul HIV/SIDA este esenţială diagnosticarea precoce a infecţiei tocmai pentru a putea controla evoluţia ulterioară şi transmiterea la persoanele seronegative. Sunt necesare măsuri rapide şi eficiente în tot spectrul bolii şi (…) susţinem investiţia în educaţie pentru sănătate”, a mai spus dr. Diana Păun. Medicul a mai precizat însă, și faptul că sunt necesare strategii care să urmărească inclusiv educarea populației generale și promovarea unor schimbări „pozitive” la nivel de comportament de risc.
