Crăciunul este iubit, cântat și colindat. Cele mai frumoase obiceiuri populare din tot ciclul calendaristic au loc în aceste zile, care vestesc Nașterea Domnului. Deschide ușa creștine! Glasurile îngerești ale colindătorilor, te aduc mai aproape de magia Sărbătorii Crăciunului și îți aduc iubirea, căldura, puritatea, cinstea și bunătatea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
E vremea colindelor! Cete de copii și flăcăi bat drum lung și anevoios în zilele din preajma Crăciunului, ca să ajungă pe la toate casele de gospodari, să le colinde gazdelor primitoare. Că așa-i datina străbună. Să ningă cu armonie și bucurie, să fie bradul bogat, încărcat, mesele îmbelșugate, pline cu bucate, vis de iarnă călduros, să-mplinească tot ce-i mai bun, mai frumos și mai luminos!
Urători umblă din casă-n casă și ne aduc colinda lor, frumoasă
E vremea colindelor! E vremea bucuriei, când spiritul blând al Sărbătorilor se revarsă asupra noastră, ne mângâie inima, ne aduce căldura și dragostea divină. Aripi de îngeri ne ating în aceste zile luminate și ne înnobilează sufletele cu bunătate, generozitate și candoare. Pe Cer clipesc mii de culori, la ușă, bat urători! Peste tot în zare se aud clinchete de clopoței și glasurile vesele, duioase ale colindătorilor zgribuliți, care umblă, bucuroși, din casă-n casă și ne aduc colinda lor, frumoasă.
“Florile alese ale simțămintelor noastre creștinești”
După tradiție, an de an, minunea Nașterii Fiului lui Dumnezeu este însoțită
de frumoase creații ale folclorului religios, care vestesc Nașterea Pruncului Sfânt. Magia cânturilor lor picură în sufletele noastre creștine fiori de iubire, fericire, pace și speranță. “Florile alese ale simțămintelor noastre creștinești”, așa cum frumos le-au denumit preoții, s-au păstrat din generație în generație și răsună în fiecare an, în această perioadă, în toate casele creștine, pregătind gospodarii de sărbătoare. Tradiția colindelor se pierde în negura timpului. Ele s-au născut în vatra satului, odată cu formarea poporului român și răspândirea creștinismului pe meleagurile noastre.
Cu dragoste creștină, aduc în pumni… lumină
Cântate cu acel melos liturgic specific, colindele dau expresia unui sentiment de trăire a misterului Nașterii Domnului, în cadrul spiritual al tradiției populare. Ele ne vorbesc despre Iisus Hristos ca om, ca Fiu al Tatălui Ceresc, ca Mântuitor, Răscumpărător și nu numai. Dulcele ecou al colindelor este strâns legat de frumusețea Sărbătorii Crăciunului, datorită valorii teologice inestimabile. Prin colindele noastre românești, respirăm duh sfânt datorită încărcăturii acestora cu evlavia credinței creștine ortodoxe. Versurile sunt inspirate din Sfânta Scriptură și întăresc dreapta credință.
Ascultându-le suntem tot mai aproape de trăirile religioase. Cele mai multe au îl au în centrul lor pe Fiul lui Dumnezeu. În aceste cântări ale folclorului religios, ne sunt prezentate păcatul strămoșesc, Întruparea, Nașterea Mântuitorului, răscumpărarea noastră, a oamenilor prin moartea și Învierea Sa, cinstirea Sfintelor Taine, supracinstirea Maicii Domnului, Raiul, iadul și dreapta Judecată de Apoi. Cu un deosebit accent pe frumusețea cadrului spectacular al învățăturilor de credință, creațiile sfinte ale poporului nostru, fac legătura între noi oamenii, divinitate și mântuirea întru eternitate. Cu dragoste creștină, colindătorii ne aduc în pumni… lumină.
O frumoasă călătorie de la suflet, la suflet
Haideți să ne lăsăm plimbați de magia Crăciunului pe voalul credinței Nașterii Fiului lui Dumnezeu! Să adăugăm în cupa de cristal a marii sărbători creștine un strop de bunătate și să primim colindătorii cu bucurie în suflet! Să creăm adevărata feerie a Sărbătorilor, primind și cinstind venirea pe lume a Pruncului Sfânt! Prin minunatele cântări care păstrează în ele duioșia și semerenia, pornim într-o plăcută călătorie, de la suflet către suflet. Căci nu există bucurie mai mare decât să purtăm în sufletele noastre lumina și viața veșnică dăruită de Mântuitorul Iisus Hristos prin Nașterea, Iubirea și Slava Lui.
