Uite cum le eviţi şi cum le tratezi!
În plină iarnă, copiii și bătrânii, bolnavii cu tulburări de circulație periferică, diabeticii, cei care cosumă alcool și, nu în ultimul rând, persoanele obosite sunt expuse unui risc major de a se confrunta cu degerături. Află din Jurnalul de Ilfov cum eviți leziunile provocate de expunerea la temperaturi scăzute și mai ales, cum le tratezi în cazul în care ești nevoit să ieși în gerul de afară!
Dr. Tania Bejan, medic specialist Ropharma
Expunerea îndelungată la temperaturi scăzute, însoțite de umezeală și vânt afectează fața, nasul, urechile, degetele mâinilor, picioarele, determinând astfel apariția degerăturilor. În cazul degerăturilor, lichidul din interiorul țesutului pielii se congelează, rezultând apariția cheagurilor de sânge în vasele sanguine și provocând îngreunarea circulației oxigenului în sânge, esențial pentru buna funcționare a întregului organism. În aceste condiții, este necesară o vizită la medic pentru a reduce pe cât posibil daunele provocate pielii.
Semne de avertisment transmise de corp
În funcţie de gravitatea leziunilor, apar următoarele simptome:
• În cazul degerăturilor de gradul I – vorbim de forme ușoare, în care este afectată doar suprafața pielii ce prezintă dureri și mâncărime. Pe piele apar pete albe sau galbene și senzația de amorțeală. Nu cauzează daune permanente;
• În cazul degerăturilor de gradul II – pielea îngheață și devine aspră, însă țesuturile adânci nu sunt afectate. Apar leziuni închise la culoare, dar care se vindecă în trei-patru săptămâni, dacă sunt tratate corespunzător. Pielea afectată este sensibilă și provoacă dureri la atingere;
• În cazul degerăturilor de gradul III – avem de-a face cu forme grave. Degerăturile profunde pătrund până în țesuturile adânci. În acest moment, muşchii, tendoanele, vasele de sânge și nervii pot congela, iar stimulii nu mai fac corpul să reacționeze. Poate să apară riscul pierderii permanente a membrelor sau simțurilor. Dacă se instalează cangrena, este necesară intervenția chirurgicală.
Primul-ajutor, reechilibrarea termică a organismului
• Zona afectată se încălzește sau se decongelează treptat, în funcție de gravitate, evitându-se o perioadă expunerea la temperaturi scăzute, întrucât rănile se pot agrava;
• Se scot hainele ude ale bolnavului și i se dau altele uscate în timp ce zonele corpului degerate se mențin acoperite cu pături;
• Procesul de încălzire se derulează treptat. Se recomandă menținerea zonelor afectate în apă caldă, la temperatura de 34-37 de grade Celsius, apoi se aplică un pansament steril;
• Se administrează băuturi calde (nu fierbinți!), pentru redarea echilibrului termic din interior.
Cele mai eficiente metode de prevenție!
• Purtarea de îmbrăcăminte adecvată, încorporarea mai multor straturi de haine subţiri ce au rolul de a capta şi reţine căldura. De asemenea, îmbrăcămintea de suprafaţă şi încălţămintea trebuie să fie impermeabile, deoarece expunerea la umiditate scade drastic temperatura corpului;
• Adoptarea unui regim alimentar echilibrat, bogat în calorii, care să furnizeze energie calorică şi termică pentru întreaga zi;
• Fumătorii şi persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, pulmonare sau cei care suferă de diabet prezintă un risc mai mare de apariţie a degerăturilor întrucât fluxul sanguin al acestora este mult mai sensibil la temperaturi scăzute. De aceea, aceştia trebuie să se menţină în permanenţă hidrataţi şi să se protejeze în fata umidităţii, vântului şi frigului.
• Masarea zonelor afectate de frig.
