Duminică, 2 octombrie, începând cu ora 9.30, a fost o zi foarte importantă pentru Cercetașii Vlăsiei, pentru că în peisajul de poveste oferit de islazul de la Moara Vlăsiei, cu un spațiu extrem de generos, cercetașii au format careul, așa cum o cere tradiția și ceremonia pentru a-și desfășura activitățile specifice.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 620
Platoul Canton din Moara Vlăsiei a găzduit o mare „Serbare câmpenească cu specific cercetășesc”, prilejuită de deschiderea festivă a anului cercetășesc 2022-2023. Mai mult, îmbrăcați frumos în uniforme, cu berete și emoții mari, mai ales din partea părinților Puilor de lupi, adică cei mai mici participanți, Cercetașii Vlăsiei, unitate membră a Asociației Cercetașilor Tradiționali ai României (ACTRO) și a Federației Modiale a Cercetașilor Independenți (WFIS) cu program educațional non-formal derulat prin intermediul Societății Culturale Lamura, au sărbătorit împlinirea a 5 ani de la înființare.
Acțiunea, care a debutat cu intonarea Imnului Național și cu oficierea unui serviciu religios, a fost organizată de Societatea Culturală Lamura din Moara Vlăsiei având ca partener Consiliul Județean Ilfov prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov. Prezenți la eveniment au fost reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, coordonați managerial de către directorul Alexandrina Niță, coordonatorul unității Cercetașii Vlăsiei cu subunitățile „Pui de lup”, „Cutezătorii” și „Călăuzele”, Marcel Bărbătei și Alin Dimăncescu, membru fondator al Asociației Cercetașilor Tradiționali din România (ACT-RO) și președintele Asociației „Frații Dimăncescu”. Activitatea desfășurată de către Cercetașii Vlăsiei s-a desfășurat în fața a peste 200 de participanți, ocazie cu care cei ce cunosc și admiră munca cercetașilor au fost invitați la o prezentare detaliată a activităților.
În încheiere a fost organizată o adevărată „Serbare câmpenească cu specific cercetășesc”, în cadrul căreia au avut loc ateliere practice cu meșteșugari ilfoveni. Toți cei care au fost prezenți la eveniment au putut admira diferite produse tradiționale și au avut ocazia de a afla modul în care lucrează un olar, un răchitar, un pielar ori un sculptor, confecționer manual din produse de lână sau artizan bijuter.
Cu aceeași ocazie au fost distribuite și materiale promoționale, iar o bucătărie volantă a pregătit mâncăruri tradiționale.
Dar extrem de important, am putut afla că prin diferite activități, evenimentul a inclus momente simbolice, prin care cercetașii de la grupa de ”Pui de lupi” au trecut la grupa ”Cutezători”, adică au ieșit din ”bârlog”. Celor mici li se spune Pui de lupi pentru că sunt într-o ”haită” unde se ajută, sunt învățați ce înseamnă echipa. În același timp, ei trebuie să asculte de ”lupii înțelepți”. Ei pleacă din ”bârlog” și merg pe ”corabia Cutezătorilor”, la altă grupă de vârstă. Înainte de asta, în ”bârlog” au intrat cei care au venit pentru prima dată la cercetași și sunt în clasele I-IV, după care, pe ”corabie” vin Puii de lupi care au trecut la categoria de vârstă Cutezători, dar și cei noi mai mari de vârstă, care au intrat direct pe ”corabie”. Ultima etapă înseamnă trecerea de la ”Cutezători” la ”Călăuze”, în cadrul unor anumite festivități.
O poveste impresionantă, așadar, cu multe valori educaționale despre care liderul cercetașilor din Moara Vlăsiei, Marcel Bărbătei, povestește cu multă pasiune și implicare.
”Sunteți cu toți aici prin munca unor oameni dedicați care, atât la București, cât și la Moara Vlăsiei, au pus bazele acestei activități care merge mai departe indiferent de situațiile politice, economice, sociale. Sunteți aici, pentru că niște oameni de ispravă au reușit să vă aducă aici pentru a vă definitiva educația. După educația familială și cea școlară, educația extrașcolară de tip cercetășesc, inventată cu peste 100 de ani în urmă, formează caractere. Mă bucur că ușor, ușor, împreună cu celelalte elemente, cu familia și cu școala, cercetășia a reușit să contribuie la o creștere a voastră, așa cum trebuie, pentru a sta cu capul pe umeri și cu picioarele pe pământ, când veți pleca mai departe în viață”, le-a spus cercetașilor, Marcel Bărbătei. El a mulțumit părinților care au sprijinit activitatea, administrațiilor locale, sponsorilor și directorului Alexandrina Niță căreia i-a fost oferită simbolic eșarfa cercetașilor, mai ales că pentru cercetași primirea eșarfei înseamnă depunerea unei promisiuni. Eșarfa este acordată și prietenilor, chiar dacă nu depun promisiunea ca cercetași. Alexandrina Niță a spus cu această ocazie că este foarte mândră și impresionată, iar faptul că a făcut salutul cercetașilor și a spus ”Gata oricând”, o determină să fie foarte responsabilă.
Educație prin aventură
Platforma sub care se desfășoară activitățile se numește ”Educație prin aventură”. Se consideră că expunerea pe care o au copiii și tinerii la foarte mulți stimuli îi poate duce pe alte direcții, unele nu foarte bune, pe direcții de comoditate, facile, fiind prizonierii telefoanelor, mallurilor, și astfel devenind încetul cu încetul niște consumatori care acceptă opțiunile, fără a mai gândi și fără a lua inițiativă. Acești tineri nu pot fi scoși din ritmul lor decât prin aventură. Dacă li se oferă lucruri ușoare, comode, nu le poate fi captată atenția și nu pot fi duși pe o direcție bună. Liderii cercetașilor își propun ca toți acești copii și tineri care urmează programele cercetășiei să fie mai departe oameni liberi care să ia decizii, învățând cum să socializeze într-un alt cerc care nu este al familiei. Copiii învață lucuri pe care nu le învață la școală, învață să își asume, să fie curajoși, să fie prieteni cu natura, cu animalele, să respecte îndrumătorii, adică părinții, învățătorii, profesorii și liderii. Cei mai mici membri sunt ”Puii de Lupi”, apoi ”Cutezătorii”, la clasele V-VIII și ”Călăuzele”, de la liceu în sus. Fiecare categorie de vârstă are o programă. Pentru a primi eșarfa, copiii trebuie să treacă pas cu pas prin niște repere. Numai după ce s-au îndeplinit reperele, se depune promisiunea și devin cercetași cu promisiunea depusă.
Cercetășia este așadar o metodă nonformală de educație, educație pentru viață, conexată cu mișcarea în aer liber și cu activități pentru dezvoltarea personală.
„Serbare câmpenească cu specific cercetăşesc”
pe Platoul Canton din Moara Vlăsiei
Ce înseamnă să fii cercetaș?
De la Alin Dimăncescu, președintele Cercetașilor Tradiționali, am aflat mai multe informații prețioase despre ce înseamnă a fi cercetaș: ”Am pornit la drum în urmă cu opt ani, într-o formulă de cercetășie tradițională. Este un fenomen natural care se întâmplă în toate țările care doresc să își păstreze coordonatele tradiționale șpre palierul de educație nonformală. Cercetășia este un format de succes pentru educația tinerilor. A apărut acum peste 100 de ani în Marea Britanie. Ulterior, fenomenul cercetășiei s-a răspândit în toată lumea. La noi, cercetășia a început în anul 1913, la Liceul Lazăr, inițiatorii primelor patrule fiind frații Dimăncescu, deci este cumva și o responsabilitate pe care o resimt. Bunicul meu și fratele lui au înființat primele patrule la Liceul Lazăr. Ulterior, cercetășia s-a dezvoltat, a venit primul Război Mondial. Probabil că toată lumea a auzit de Ecaterina Teodoroiu ca eroină, dar trebuie să știm că, înainte de a se înrola în armată, a fost cercetașă sanitară. Cercetașii s-au implicat activ în Primul Război Monidial. Cercetășia s-a dezvoltat foarte puternic în perioada interbelică, fiind înlocuită la sfârșitul anilor 30 de către Straja Țării, care era o mișcare, să spunem obligatorie, nu mai era facultativă precum cercetășia și includea alte elemente, inclusiv de cult al personalității pentru Carol al II-lea. După război nu a mai fost posibil să se înființeze cercetășia și am importat în România pionierii, care nu sunt o evoluție a cercetașilor și a străjerilor, ci sunt un format venit la pachet din URSS. După 90, s-au înființat mai multe asociații de cercetași în România și s-a simțit că și pe această zonă de Cercetășie Tradițională trebuie să facem mai mult. Există o asociație care este afiliată la Asociația Mondială a Cercetășiei, există asociații catolice și suntem și noi afiliați la o asociație pe plan mondial. Cercetași Vlăsiei care înplinesc cinci ani de la înființare sunt unitate în cadrul asociației noastre de aproximativ doi ani și ne-am cunoscut venind, încercând să ieșim în natură în aer liber. Au urmat activități comune și, într-un final, au devenit parte din structura noastră. Suntem la deschiderea anului cercetășesc, urmăm structura anului școlar, deci începe toamna și se termină vara cu taberele de vară. Desfășurăm activități curente în parcuri, în aer liber, la pădure, facem excursii, tabere, iarna și vara. Avem și proiecte precum Transcarpații, adică în fiecare an, traversăm un munte și ne punem un steag pe harta României pentru că muntele este o provocare foarte puternică pentru copii. Practic, ieșind din zona de confort le vedem caracterul și încercăm să îi încurajăm, capătă aptitudini, pe cele trei coordonate, de trup, minte și suflet și le oferim educație prin aventură la toate activitățile noastre”, ne-a povestit Alin Dimănescu.
