PSD a pășit în noul an cu stângul. În loc să dea boborului ce-i al boborului, confortabil instalați în toate cele trei puteri ale statului, adică Legislativul, Justiția și Executivul, pesediștii au dorit să rezolve „problema Dragnea”. Ei au repus pe tapet mult hulita de către societatea civilă inițiativă parlamentară din „marțea neagră”, amnistierea și grațierea unor fapte penale. Și nu oricum, ci pe furiș, printr-o ordonanță de urgență și fără o consultare și dezbatere publică, așa cum prevede Constituția. Mai mult, dumnealor își propuseseră să umble pe ici pe colo, prin anumite părți esențiale, și la codurile penale. Nu de alta, dar tovarășul Dragnea trebuia să guverneze pe față, nu din umbră. Au găsit și un motiv: supraaglomerarea pușcăriilor din România și amenzile de circa 80 de milioane de lei pe care statul român ar trebui să le plătească în urma deciziilor CEDO. Și cu această ocazie, printre cei 2.500 de deținuți făcuți scăpați la grămadă s-ar fi găsit și nume grele ale corupției. Iar dacă adăugăm și „îmblânzirea” unor prevederi ale Codului Penal, cum ar fi cea privitoare la abuzul în serviciu, „tovarășul” ar fi ieșit mai curat și mai uscat din fărădelegile pe care le-a comis.
Numai că nu le-a ieșit. Aflat în posesia acestor informații, președintele Iohannis a ieșit din bârlogul în care hiberna și s-a dus la ședința de Guvern în care se pregătea mânăreala. El le-a arătat membrilor guvernului cei doi elefanți pe care se făceau că nu-i văd, dar care tropăiau nerăbdători pe o ordine de zi rectificată pe ultima sută de metri. Apoi, alde Iordache, ministrul Justiției, a dat-o la întors, a postat textul ordonanței pe site-ul ministerului, vorba aceea, nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. M-am întrebat atunci, cum Dumnezeu exista deja un text al ordonanței, dacă aceasta nu urma să fie votată în ședința de guvern?
În fine, cert este că „colectiviștii” s-au trezit ca prin minune, după o lungă perioadă de amorțeală. Au ieșit iar în număr mare să protesteze împotriva inițiativei pesediste. Au umplut străzile Capitalei, au scandat lozinci anti-PSD și Dragnea. Președintele Iohannis a ieșit și el la înaintare și a făcut o baie de mulțime, în Piața Universității. O mișcare, cred eu, care nu a făcut decât să ridice mingea la fileu pesediștilor, care au început să urle ca din gură de șarpe că e „un început de lovitură de stat (?!). Mai mult, au tăbărât pe Hellvig, acuzându-l că SRI a organizat toată manifestația! Părerea mea că toate acestea nu s-ar mai fi întâmplat dacă mulți dintre zecile de mii de protestatari din București și din țară, majoritatea tineri, ar fi votat în 11 decembrie 2016. Ieșirea în stradă este ultima soluție a democrației, pe care o iei atunci când cei aleși deraiază. Dar pentru asta trebuie să mergi la vot, chiar dacă ești silit să votezi „pentru contra” unei forțe politice în care n-ai încredere.
P.S. Apropo, se tot vorbește de „votul masiv” pentru PSD la ultimele alegeri. Un simplu exercițiu matematic arată că din cei 18,8 milioane de alegători înscriși pe liste au vota circa 7,6 milioane. Dintre aceștia, 45% au votat PSD, adică aproximativ 3,4 milioane, în procente – 18,08%! Unde au fost cei care sunt acum în stradă?
