Deși de la începutul pandemiei până în prezent s-au publicat multe studii într-o perioadă scurtă de timp, multe întrebări privind HTA și COVID-19 au rămas încă fără răspunsuri adecvate. 

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 570, ediția print

Nu există date clare care să arate o legătura directă între prezența HTA, independent de vârstă și de alte comorbidități, și infecția sau evoluția către un prognostic sever al infecției cu virusul ­SARS-CoV 2. Se cunoaște însă, faptul că pacienții cu evoluție cronică a hipertensiunii arteriale asociază frecvent disfuncție endotelială și leziuni ale organelor țintă, iar cu cât mai mare a fost numărul de comorbidități asociate acestei afecțiuni – diabet zaharat, bronhopneumopatie cronică obstructivă, malignitate, cu atât mai nefavorabil a fost prognosticul. Așadar, în acest context, medicii cardiologi subliniază importanța diagnosticării hipertensiunii arteriale ascunse și menținerii sub control a valorilor tensionale prin măsurarea regulată a tensiunii arteriale, informarea medicului curant dacă apar modificări față de valorile țintă și respectarea întocmai a tratamentului antihipertensiv prescris, doar medicul fiind în măsură să intervină asupra acestuia. 

Măsurarea corectă, regulată a tensiunii arteriale și impactul aplicațiilor digitale de monitorizare a stilului de viață

Numeroase studii recunosc deja importanța auto-măsurării tensiunii arteriale atât pentru depistarea precoce a acestei afecțiuni, cât și pentru monitorizarea regulată și menținerea sub control a valorilor tensionale. În același timp dezvoltarea dispozitivelor digitale, a aplicațiilor și posibilitatea evaluării de la distanță de către medic a valorilor înregistrate reprezintă un pas important pentru accesul la servicii medicale și  o mai bună stare de sănătate, cel puțin pentru o categorie a populației. Aplicațiile pentru sănătate de pe dispozitivele tip smartphone pot sprijini o adoptare mai riguroasă a unui stil de viață echilibrat, esențial alături de tratamentul antihipertensiv în gestionarea afecțiunii. 

Studiul HERB Digital Hypertension 1 (HERB-DH1) a investigat eficacitatea abordării digitale la pacienți cu hipertensiune esențială, care nu erau sub tratament antihipertensiv. Schimbarea mediei TA sistolice de la momentul inițial la 12 săptămâni a fost semnificativ mai mare în grupul care a beneficiat de abordare terapeutică digitală. În comparație cu grupul de control, pacienții din grupul cu terapie monitorizată digital au prezentat reduceri semnificativ mai mari față de valoarea inițială a tensiunii arteriale sistolice la domiciliu dimineața, la domiciliu seara, dar și cea măsurată la birou. 

Atenție! 1 din 5 hipertensivi nu știe că are valori tensionale crescute

Hipertensiunea arterială este în continuare cel mai important factor de risc în bolile cardiovasculare în lume, dar și în România. Hipertensiunea arterială, o afecțiune silențioasă care apare de cele mai multe ori fără semne și simptome, este ușor de diagnosticat iar menținerea sub control a valorilor tensionale prin stil de viață echilibrat și tratament corect antihipertensiv poate reduce riscul de a muri prin infarct sau prin accident vascular cerebral. Prevalența HTA în România a fost estimată la aproximativ 45% ca procent general din populația adultă, fiind mai mare la bărbați (50% sau chiar peste) comparativ cu femeile și fiind mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban. Mai important decât atât este faptul că un procent important din pacienții hipertensivi nu știu că au hipertensiune, iar acest procent depășește  20%. Așadar, cel puțin 1 din 5 hipertensivi nici nu știe că are valori tensionale crescute. Evident că, având hipertensiune, pot deja să aibă complicații ale acesteia fără ca măcar să știe și să ia măsuri (arată studiul SEPHAR III, realizat în 2016).