Cât de curat este Ilfovul…sau cât de murdar? Putem avea încredere în apele sale şi să ne îmbăiem în ele? Aerul este respirabil, fără depăşiri la concentraţia de noxe, sau mai mult ne îmbolnăveşte?
La toate aceste întrebări, şi la multe altele legate de starea mediului în care trăiesc sutele de mii de ilfoveni, cel mai bine poate răspunde Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov.
Punctele tari ale Ilfovului….
La o analiză după principiul “puncte tari-puncte slabe” (aşa numita “analiză SWOT”) realizată de APM Ilfov, a rezultat faptul că judeţul, din punct de vedere al calită-ţii mediului, este într-o stare bună, dar sunt câteva aspecte care necesită o intervenţie pentru remediere.
La “punctele tari”, poate fi trecută realizarea anuală a inventarului emisiilor de poluanţi în atmosferă, prin cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aeru-lui, amplasate la IFIN Măgurele (staţie de fond suburbană) şi la UM 01802 Baloteşti (staţie de fond regională), administrate de APM Bucureşti. Starea calităţii aerului în Ilfov este evaluată de reţeaua de monitorizare a aglomerării Bucureşti-Ilfov, dotată cu echipamente automate de monitorizare. Reţeaua furnizează date în timp real, astfel încât se pot observa imediat depăşirile valorilor limită.
În 2006, în oraşul Măgurele s-au constatat depăşiri frecvente ale valorilor limită la poluantul PM 10, astfel că s-a recurs la elaborarea Programului de gestionare a calităţii aerului pentru zona Măgurele, urmând să se aplice măsurile acestui program pe o perioadă de 5 ani. În 2010, a fost declanşată revizuirea programului existent, astfel încât, ca urmare a aplicării măsurilor din Programul revizuit de gestionare a calităţii aerului pentru zona Măgurele, s-a constatat o reducere a valorilor limită ale poluantului PM 10.
Deşeurile spitaliceşti infecţioase nu mai sunt o problemă pentru judeţ, ca urmare a existenţei a două instalaţii de sterilizare a deşeurilor de acest fel. Un alt punct pozitiv în calitatea mediului în Ilfov o reprezintă existenţa agenţilor şi a societăţilor comerciale autorizate pentru valorificarea şi reciclarea uleiurilor minerale uzate, reci-clarea deşeurilor plastice (PE, PVC, PET), a celor de hârtie şi carton, pentru valorificarea şi reciclarea acumulatorilor cu plumb, pentru colectarea anvelopelor uzate, valo-rificarea şi reciclarea uleiurilor vegetale uzate, reciclarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de abator, precum şi pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor metalice.
O mare importanţă o are educaţia ecologică, astfel că s-au stabilit relaţii bune şi continue cu cei implicaţi în educaţia privind protecţia mediului, în special la nivel şcolar. În acest sens, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a lansat, în 2010, proiectul „EcoAtitudine = Responsabilitate, Informaţie, Acţiune”, în parteneriat cu Grupul de Presă Reporter, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Bucureşti, Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov şi Inspectoratul Şcolar Bucureşti.
Nu poate fi ignorată nici existenţa unor zone cu mare potenţial de agrement, cum ar fi Pădurea Pustnicu, Domneşti, Cornetu sau Măgurele.
Un aspect foarte important al ecologizării mediului din regiunea Bucureşti-Ilfov l-a reprezentat inaugurarea staţiei de epurare de la Glina, pentru apelor uzate din municipiul Bucureşti.
….contra punctelor slabe
La capitolul “puncte slabe” ale protecţiei mediului în Ilfov, sunt de amintit insuficienţa sau, în unele cazuri, lipsa reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în sistem centralizat, precum şi lipsa planurilor de management pentru ariile naturale protejate din judetul Ilfov. Pentru a înlătura această ultimă problemă, Agenţia pentru Protec-ţia Mediului Ilfov a depus, în parteneriat cu unele ONG-uri ce au calitatea de custozi ai ariilor naturale protejate, două proiecte pentru realizarea planurilor de manage-ment. Primul este „Planul de management integrat și campania de informare, educare şi conştientizare pentru Situl Natura 2000 – Scroviştea”, proiectul fiind aprobat de OI – POS MEDIU Bucureşti, urmând a începe implementarea lui. Cel de-al doilea este „Planul de management şi campania de informare, educare şi conştientizare pentru Situl Natura 2000- Grădiştea-Căldăruşani-Dridu”, proiect finanțat de OI – POS MEDIU Bucuresti şi aflat în faza de implementare.
Tot la puncte slabe pot fi trecute şi lipsa unor strategii de dezvoltare a comunelor – PUG şi PATJ (Plan de Urbanism General, respectiv Plan de Amenajare a Teritoriu-lui Judeţului) – care să stabilească legătura corectă a municipiului Bucureşti cu teritoriile învecinate în privinţa reţelelor hidroedilitare, precum şi lipsa sau funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare comunale şi orăşeneşti.
Dasemenea, concentraţiile poluanţilor proveniţi din trafic se menţin la un nivel ridicat, în special ca urmare a creşterii numărului de maşini şi absenţei sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public. Trebuie luate măsuri urgente pentru stoparea degradării vegetaţiei majore, cauzată de înmulţirea suprafeţelor construite. Slaba dezvoltare a unei centuri verzi în jurul Capitalei reprezintă un alt motiv de îngrijorare asupra calităţii mediului ilfo-vean. Mai este mult de lucru în ceea ce priveşte educarea populaţiei atât cu privire la beneficiile colectării selective a deşeurilor menajere, cât şi pentru reducerea canti-tăţii de deşeuri produsă în gospodării. O altă problemă a protejării mediului este agrementul neecologic, producător de deşeuri în păduri sau pe lacuri.
Arii naturale protejate în judeţul Ilfov
Pe teritoriul judeţului se află următoarele arii naturale protejate de interes naţional:
-Staţiunea Agrosilvică Scroviștea, cu o suprafaţă de 3.374 ha, situată pe teritoriul comunelor Ciolpani (27%) și Periș (29%).
-Lacul Snagov, cu o suprafaţă de 100 ha.
-Pădurea Snagov, cu o suprafaţă de 10 ha.
Situri NATURA 2000 în judeţul Ilfov
● Lacul și Pădurea Cernica – Arie de protecţie specială avifaunistică, având suprafaţa de 3.744 ha; se află pe teritoriul localităţilor Pantelimon (48%), Brănești (4%), Cernica (5%) și Găneasa (sub 1%).
● Lacul si Pădurea Cernica – Sit de importanţă comunitară, având suprafaţa de 3.267 ha; se află pe teritoriul localităţilor Pantelimon (41%), Brănești (5%), Cerni-ca (5%) și Găneasa (sub 1%).
● Grădiștea – Căldărușani – Dridu – Arie de protecţie specială avifaunistica, cu suprafaţa de 6.442 ha; se întinde pe teritoriul localităţilor Gruiu (40%), Grădiștea (19%), Moara Vlăsiei (12%), Nuci (21%), Snagov (sub 1%).
● Scroviștea – Arie de protecţie specială avifaunistică, cu suprafaţa de 3.356 ha, aflată pe teritoriul localităţilor Ciolpani (26%), Periș (29%), Snagov (sub 1%).
● Scroviștea – Sit de importanţă comunitară, având suprafaţa de 3.391 ha, pe teritoriul localităţilor Ciolpani (27%), Periș (29%) și Snagov (sub 1%).
Conform articolului 6 din Directiva Habitate, investiţiile în siturile Natura 2000 nu sunt interzise. Dar, pentru a nu fi afectate speciile și habitatele pentru care aceste zone sunt protejate, trebuie urmată o procedură legală, ce constă în evaluare de mediu sau evaluare adecvată. Judeţul Ilfov, fiind în imediata vecinătate a Capitalei, este supus unui proces continuu și alert de urbanizare, ce se traduce prin numărul mare de solicitări de trecere a terenurilor din extravilan în intravilan, care au fost în-registrate la APM Ilfov, în vederea obţinerii de acorduri pentru planuri și programe. Toate solicitările sunt analizate împreună cu factorii interesaţi și ţinând cont de pla-nificarea, dezvoltarea și managementul ariilor naturale protejate.
PM 10 reprezintă indicativul pentru praful alcătuit din particule cu diametrul mai mic de 10 microni. Din punct de vedere al sănătaţii omului și mediului înconjurator, este cel mai nociv praf. Compoziţia prafului este extrem de schimbătoare și poate fi asociată următorilor componenţi: dioxid de sulf, monoxid de carbon, oxizi de azot și reziduuri ale arderii de hidrocarburi. O parte din PM 10 este formată din particule de tip PM 2.5, cu diametrul sub 2.5 microni. Aceste particule, emise de industrii și de mașini, pătrund în alveolele pulmonare și în sânge și pot cauza afecţiuni astmatice, cardiovasculare, cancer pulmonar și moarte prematură. Efectele asupra sănătăţii omului sunt aceleași și în cazul particulelor de tip PM 1, ce au diametrul de 1 micron. Există două valori limită pentru particulele PM 10 – o concentraţie de 50 microgra-me măsurată timp de 24 de ore, ce nu poate fi depășită mai mult de 35 de zile pe an, și o concentraţie de 40 de micrograme, măsurată timp de un an.
Ilfovul este situat în SE ţării, în centrul Câmpiei Valahiei, în bazinele hidrografice Argeș, Ialomiţa și Mostiștea. Este cel mai mic judeţ al ţării, cu o suprafaţa totală de 158.328 hectare, sau 1.583 km pătraţi.
Teritoriul judeţului se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, denumit Câmpia Bucureștiului. Aceasta este o câmpie tabulară, cu o altitudine ce variază între 50 și 120 m, având o înclinare slabă pe direcţia NV – SE. Pe teritoriul judeţului Ilfov se află 8 orașe – Buftea, Otopeni, Popești Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Mă-gurele, Bragadiru, Chitila- și 32 comune. Teritoriul judeţului nu este predispus la alunecări de teren, probabilitatea de a se produce astfel de fenomene fiind practic ze-ro.
