Oraşul Buftea a găzduit vineri, 25 septembrie, o demonstraţie de scrimă pe platoul din faţa Primăriei. A fost o premieră, oferită de Federaţia Română de Scrimă, la invitaţia primarului Gheorghe Pistol.
Foto şi text:
Cristina Bunea
Din Antichitate
Scrima este unul dintre cele mai vechi sporturi de atac ale lumii şi prima consemnare coboară în timp până la secolul 27 Î.H. Cea mai veche dovadă arheologică o constituie basoreliefurile de pe templul lui Ramses III, de la Medinet Habou, oraş din Egipt. În timp, scrima a devenit un sport aristocratic, dacă ne amintim de duelurile de onoare pentru inima unei femei frumoase din filmele de capă şi spadă, „Cei trei muşchetari”, „Fanfan la Tulipe” sau mai recenta serie a „Piraţilor din Caraibe”. În 1896, la primele jocuri olimpice care au avut loc la Atena, scrima devine sport în adevăratul sens al cuvântului. Pe teritoriul românesc, aşa cum consemnează site-ul federaţiei Române de Scrimă, „în 1840, Gheorghe Asachi introduce la „Academia Mihăileană” din Iaşi ca materii obligatorii exerciţiile de gimnastică, înot şi scrimă. Lipsa de cadre specializate pentru învăţarea scrimei a făcut ca, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să asistăm la venirea în ţară a numeroşi maeştri de arme, reprezentanţi ai diferitelor şcoli de scrimă, care şi-au pus amprenta asupra manierei de practicare a armelor pe parcursul mai multor generaţii. Astfel, în Muntenia şi Moldova predominau exponenţii şcolii franceze, în timp ce în Banat şi Transilvania influenţa dominantă era cea germană, italiană şi maghiară. Acest mozaic de orientări s-a transmis peste timp şi se face prezent chiar şi în zilele noastre.»
Demonstraţii cu mici şi mari scrimeri
Din dragoste pentru copii şi din dorinţa de a le oferi încă un motiv de a face sport, primarul Gheorghe Pistol a invitat Federaţia Română de Scrimă (FRS), pentru ca micuţii bufteni şi părinţii lor să vadă «pe viu» ce presupune să fii scrimer. «Este o mare onoare pentru noi să avem în orașul Buftea așa mulți campioni ai scrimei românești. Le mulțumesc că au venit azi în orașul nostru și sper ca scrima să aibe cât mai mulți adepți și în Buftea», a spus primarul, asistenţei numeroase.
Celebrul campion Mihai Covaliu, preşedintele FRS, a venit însoţit la Buftea de alţi campioni: Tiberiu Dolniceanu, Ciprian Gălăţanu, Sorin Eftimie, Greta Vereş şi Iasmina Davari. Toţi se pregătesc pentru participarea la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016. Marii campioni au făcut demonstraţii între ei, dar şi cu micii scrimeri de la Clubul Sporturilor Tehnico-Aplicative (CSTA) Bucureşti, antrenaţi de Ioana Preduţoiu: Darius Năstase, Alexandru Androne, Maria Bianca Năstase, Alissa Dumitru, Bianca Pricopi, Teodora Oargă, Crina Dinu și Alexia Militaru.
Deşi limba oficială folosită la competiţiile internaţionale este limba franceză, la demonstraţii şi întreceri naţionale se foloseşte limba ţării respective, motiv pentru care, la Buftea, comanda «En garde!» a fost dată de Mihai Covaliu în limba română, adică «În gardă». Comanda indică adversarilor că trebuie să ia poziţie de luptă.
Sabie, floretă, spadă
Scrima este, înainte de toate,un sport al minţii care «împinge» mâna ce ţine sabia, floreta sau spada către atingerea adversarului în zonele permise.
Scrima nu se practică fără echipament şi, în consecinţă, riscurile de accidente nu sunt mai mari decât la alte sporturi. Deşi sentimentul de a avea o armă în mână dă oricui senzaţia că este puternic, sentimentul de putere nu poate fi păstrat fără atenţie, disciplină şi rigurozitate. Iar acestea, odată «activate» nu pot fi decât benefice şi în viaţa particulară a oricărui copil care practică un sport, scrima inclusiv. Şi mai are ceva scrima : te învaţă politeţea pentru că un scrimer trebuie să salute adversarul, antrenorul şi publicul şi înainte şi după luptă.
