Zor mare la Copăceni şi pe umerii primarului Marin Ionuț şi ai viceprimarului Podaru Petre: pregătiri de iarnă, împărţire de ajutoare, campania de alegeri. În  cele câteva luni de când primarul şi viceprimarul sunt în fruntea primăriei, s-au schimbat destule şi planurile sunt în curs. În vizită la legumicultorii din Copăceni, jud. Ilfov

Podaru Petre, viceprimar: „Nu vrem să cheltuim banii aiurea” 

„Trebuie să terminăm cu tăiatul  pomilor, ne-am apucat de baza sportivă unde am făcut gardul, deocamdată, cu bani de la bugetul local. Domnu primar se ocupă de apă şi canalizare, s-a făcut proiectul pentru licitaţie, aşteptăm să vedem cine câştigă. La şcoală am pus parchet în toată clădirea, am făcut parc cu loc de joacă pentru copii. Eu sunt viceprimar de o lună jumătate, dar consilier am fost timp de şase ani. Noi, noua conducere a primăriei Copăceni nu vrem să cheltuim banii aiurea, ci vrem să facem ceva pentru oamenii care ne-au ales. Desigur, nimeni, în nicio primărie nu poate face ceva singur, trebuie să fii sprijinit şi de judeţ. Avem noroc de un primar tânăr, dornic de muncă, priceput la orice şi, aş sublinia, foarte inteligent. Noi îl ajutăm cu ce putem, astfel ca toata lumea să fie mulţumită. Am vrea să facem şi o primărie nouă pentru că, aici, suntem de fapt în localul căminului cultural, dar nu avem teren disponibil. Deocamdată, aşteptăm şi sperăm să se facă aeroportul, aşteptăm şi canalul Dunăre-Bucureşti şi la noi, la Copăceni ar trebui să fie ecluza iar portul la 1 Decembrie.

Primarul, Marin Ionuț: „ Mă pregătesc pentru acordarea ajutoarelor de la U.E.”

Unul dintre cei mai tineri primari ai judeţului Ilfov, Marin Ionuț s-a alăturat discuţiei noastre: „ Sunt prins până peste cap cu împărţirea corectă a ajutoarelor de la Uniunea Europeană. Din totalul de 3500 locuitori ai comunei Copăceni, sunt 249 de persoane care se încadrează în a primi aju-toare. Se vor da: făină, mălai, paste făinoase, biscuiţi, orez, ulei, zahăr, fasole boabe, mazăre în conservă, bulion şi roşii în bulion. Însă, împărţind cantităţile la persoane, ne mai şi amuzăm, pentru că, de exemplu, fiecărei persoane îi revin 2,21 cutii. 

Altă problemă pe care o avem la Copăceni este aceea a banilor pentru programul ADIA în care am intrat abia acum. Însă, aşa cum este proiectul, statul român trebuie să contribuie cu 2% iar UE cu 98%. Evident, noi aici la Copăceni nu avem de unde să obţinem 200 şi ceva de milioane. Nu am ştiut, nu am avut prevedere bugetară şi, în consecinţă, deocamdată, nu avem cum să virăm aceşti bani. Urmează să fac o rectificare de buget şi să iau de pe unde se poate.

Căutăm soluţii pentru a stopa acele câteva furturi din gospodăriile copăcenenilor din care dispare fierul. Şi nu orice fier, ci stâlpii solariilor din care oamenii comunei se întreţin pe ei, şi pe familiile lor. Din nefericire, în comună avem doar un singur poliţist.”

Ne-am bucurat să aflăm că oamenii din Copăceni îşi muncesc pământul iar roadele – roşii, castraveţi, salate, flori – sunt bine vândute şi distribuite chiar şi în marile suprafeţe comerciale. Totuşi, nu se mai folosesc seminţe româneşti pentru că roadele ar fi mici, pătate şi nu ar face faţă concurenţei cu produsele din import. Este sigur un subiect asupra căruia vom reveni.