@ Bunurile clasate aparținând patrimoniului cultural mobil se află în colecții private
sau la Studioul Cinematografic Buftea, într-o situație juridică incertă @ Descoperirile arheologice întâmplătoare sunt trimise Muzeului Națioanal de Istorie a României, în lipsa unui spațiu adecvat administrării, conservării, depozitării și, eventual, expunerii
Ultima reuniune din anul 2024 a Colegiului Prefectural Ilfov, care a avut loc în prezența
prefectului Simona Neculae și a secretarului general al județului Ilfov, Marius Cristian Ghincea, a analizat activitatea Direcției Județene pentru Cultură Ilfov, discuții care au adus în atenție starea patrimoniului cultural al județului.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 736
Ilfov este cel mai mic județ al României, ca suprafață, și se identifică ca având o locuire a spațiului din preajma cursurilor de apă sau a lacurilor – încă din epoca pietrei: paleolitic (localitățile Pantelimon, Măgurele), neolitic, culturile Boian (Glina-Caţelu) şi Gumelnița (Buftea, Aluniş-Măgurele, Baloteşti); epoca bronzului, culturile Glina şi Tei (Glina, Vidra,
Pantelimon, Popeşti-Leordeni); epoca fierului (Popeşti-Leordeni, Dobroeşti-Fundeni); epoca geto-dacică (Buftea, Măgurele, Baloteşti), epoca daco-romană (Afumaţi, Cernica-Căldăraru) sau epoca medievală (Afumați, Bragadiru).
Patrimoniul cultural construit al județului Ilfov numără 730 de monumente istorice care, în accepțiunea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, sunt clasificare în situri arheologice: 557 poziții cu 140 situri arheologice; monumente de arhitectură – 125 poziții cu 17 ansambluri și 108 monumente individuale; monumente de for public – 17 poziții cu 17 monumente și monumente memoriale/funerare – 14 poziții cu 2 ansambluri și 12 monumente.
Din păcate, unele dintre monumentele de patrimoniu din Ilfov se află în stare de colaps sau precolaps, Mihaela Iacob, director interimar al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Ilfov, amintind în acest context de Ansamblul fostului Conac Grigore Gigurtu (Ciorogârla. înc. sec. XIX), în colaps, fostul Han Ciorogârla – colaps, Conacul Bujoiu Balotești – 1932 – colaps,
Palatul Alexandru Ghica, Moara Vlăsiei, 1830, precolaps, Conacul Hagi Theodoraky, Grădiștea, 1896 (dispărut complet), Turn Poartă Conac Lecca – Micșunești Nuci – sec. XVII, precolaps, Biserica Născătoarea de Dumnezeu din Nuci, 1748, colaps, Zidul de incintă de la Afumați, sf. sec. XVII, transf. sec. XIX, Ansamblul curții boierești Corogârleanu-Ipsilanti din
Domnești, sec. XVII-XIX, Biserica ”Sf. Nicolae”, Chiajna 1831-1897 (demolată).
Din fericire, există și o listă a monumentelor istorice conservate/restaurate sau în avizare în ultimii 2 ani, listă care cuprinde Biserica ”Sf. Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, Surlari, Petrăchioaia, Biserica ”Sf. Lazăr” și Cimitirul Mănăstirii Cernica, oraș Pantelimon, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, sat Piteasca, com. Găneasca, Palatul Știrbey din Buftea, Biserica ”Sf. Nicolae” Ciofliceni, sat Ciofliceni, com. Snagov, Biserica ”Sf. Nicolae” și Biserica ”Sf. Alexandru”, Popești-Leordeni, Biserica Parohială cu Hramul Cuvioasa Parascheva din comuna Domnești, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, sat Piteasca, com. Găneasa, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, sat Vărăști, com. Dascălu, Biserica ”Sf. Ierarh Nicolae” a Mănăstirii (Sitaru) Balamuci, sat Balta Neagră, com. Nuci, Mănăstirea Sitaru (recepție în anul 2023) sau Biserica Mănăstirii Căldărușani, Lipia, com. Gruiu (recepție anul 2024).
Ca zone protejate, în accepțiunea Legii 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, au fost menționate Ansamblul fostei Mănăstiri Snagov, com. Snagov; Ansamblul Palatului Brâncovenesc, com. Mogoșoaia; Biserica ”Sf. Eftmie” – Fundenii Doamnei, sat Fundeni, com. Dobroești. Ca monumente de for public, altele decât cele înregistrate în Lista Monumentelor Istorice, sunt înregistrate 24 obiective și sunt 390 de situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național, cele mai multe dintre acestea în Snagov (53) sau Balotești (33).
Fără vreo evidență a bunurilor culturale aparținând cultelor
Referindu-se la patrimoniul cultural mobil, conducerea Direcției Județene de Cultură Ilfov a punctat înregistrarea a 45 de bunuri culturale clasate, din care: 13 în Tezaur și în categoria Fond. Aceste bunurile culturale se află: 17 – în colecții private și 28 la Studioul Cinematografic Buftea. Printre aceste bunuri culturale clasate se găsesc documente medievale, carte veche, picturi, mobilier, sculpturi, draperii.
”Nu există bunuri culturale aparținând instituțiilor religioase care să fie clasate în categoriile Fond sau Tezaur al patrimoniului cultural național. La DJC Ilfov nu există nicio evidență a bunuri culturale aparținând cultelor, susceptibile de a fi clasate!”, a menționat Mihaela Iacob.
Sute de descoperiri arheologice de o valoare excepțională
În continuare, aceasta s-a referit și la descoperirile arheologice întâmplătoare de pe raza județului Ilfov, numărul acestora fiind în creștere, în timp, comparativ cu anul 2015 – când s-au predate DJC Ilfov – doar 5 bunuri culturale descoperite întâmplător. În anul 2022, au fost predate Direcției Județene de Cultură Ilfov 394 de bunuri culturale descoperite întâmplător, iar în 2024 – numărul acestora a fost de 232. ”Din păcate, în lipsa unui muzeu local de arheologie, piese de valoare excepțională descoperite pe teritoriul județului sunt transmise spre administrate/conservare/depozitare și, eventual, expunere către Muzeul Național de Istorie a României”, a adăugat directorul DJC Ilfov, prezentând o descoperire întâmplătoare recentă, în orașul Pantelimon, unde s-a găsit un ”inel de buclă din aur”.
Suprasolicitare și salarizare neatractivă
Direcția Județeană pentru Cultură Ilfov funcționează de la 1 ianuarie 2023 într-un sediu nou, salubru, adecvat, atât ca spațiu necesar desfășurării activităților specifice (documentare, avizare, etc.), depozitării arhivei de specialitate, cât și desfășurării activității de relații cu publicul. Însă, logistica este, în continuare, precară, dat fiind că până de curând instituția a funcționat pe stare de avarie; iar impedimente de natură legislativă au făcut ca instituția să nu poată accesa dotările corespunzătoare în 2023-2024, astfel că directorul și cei trei consilieri care își desfășoară activitatea în compartimentele Patrimoniu mobil și immaterial și Monumente istorice și arheologie să folosească laptop-urile personale. Abia în anul 2024 a fost întocmit Nomenclatorul arhivistic și s-a demarat, cu ajutorul unei firme de specialitate, organizarea acestuia. În organigrama DJC Ilfov sunt 7 posturi alocate și finanțate, grupate și ocupate astfel: director executiv – 1 post ocupat temporar prin detașare, Compartimentul monumente istorice și arheologie: 2 posturi consilier superior ocupate de 1 arhitect și 1 arheolog, Compartimentul patrimoniu mobil și imaterial: 1 post consilier superior ocupat cu personal de specialitate, Cultură, management, resurse umane: 1 post consilier asistent – ocupat, Financiar-contabilitate, salarizare, administrativ, achiziții publice: 2 posturi, din care 1 post consilier superior achiziții publice și 1 post șofer (cu atribuții conexe), Servicii externalizate: IT, contabilitate, juridic, secretariat.
”Suprasolicitarea și salarizarea deloc atrăgătoare au impietat asupra constituirii unui colectiv de specialiști în domeniul protejării patrimoniului cu stabilitate pe post”, a explicat Mihaela Iacob. Bugetul Direcției (Sursa A) a fost de 789 mii lei și din sursă extrabugetară – 90 mii lei, sumă realizată ca urmare a aplicării prevederilor Legii 422/2021 și a OMC 2515/2018 cu modificările și completările ulterioare.
Efort susținut pentru salvarea patrimoniului cultural
Concluzionând, activitățile specifice desfășurate în 2024, pe compartimente, domenii și categorii relevante de documente întocmite/emise au vizat – în activitatea de verificare, eliberare avize, acorduri și informări și monitorizarea respectării prevederilor legale – monumente istorice și arheologice – eliberarea a aproape 400 de avize pentru documentații de urbanism și construire, 40 de certificate de descărcare de sarcină arheologică, 320 de înștiințări privind procedura de avizare (diagnostic, cercetare, avizare), 62 preempțiuni, 10 avize specifice, răspunsuri privind statute de teren: 300; verificarea statutului terenului și eliberarea documentului corespunzător în cadrul PNRR, Investiția I4 – Schema de granturi sub forma de bonuri valorice pentru accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile de către gospodării, Componenta 16.RePowerEu: circa 1.000 de solicitări/documente eliberate; formularea de puncte de vedere și analize pentru circa 260 documentații analizate de către comisiile de specialitate (Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Comisia de Arheologie).
În activitatea de evidență a patrimoniului construit s-a menționat realizarea unei situații a prezenței/absenței fișei de evidență monumente istorice în documentațiile de fundamentare PUG/PUZ (Studii istorice); colaborarea cu Institutul Național al Patrimoniului și introducerea în Repertoriul Arheologic Național a peste 300 de situri identificate și reperate în documentațiile de fundamentare PUG/PUZ; realizarea unei baze de date proprii cu circa 95 situri arheologice încărcate în aplicația ”archterr.ro”.
Activitatea de control a însumat sesizări privind 3 încălcări ale prevederilor legale privind protejarea patrimoniului arheologic – construire fără descărcare de sarcină arheologică, sesizări la CNA pentru 4 încălcări ale prevederilor legale privind standardele și procedurile de cercetare arheologică preventivă – deplasări pe teren pentru verificarea corectitudinii
datelor din Lista Monumentelor Istorice, în com. Snagov și demararea procedurii de colectare a studiilor istorice și arheologice de fundamentare PUG-uri. Iar în zona patrimoniului mobil: monitorizarea patrimoniului cultural mobil deținut
de către Studiourile Buftea, 27 piese, coresponență cu Institutul Național al Patrimoniului, Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov, Muzeul Național de Artă – privind identitatea pieselor și colecția de proveniență; eliberarea a circa 10 certificate de export; gestionarea administrativă, împreună cu Inspectoratul General de Poliție, a returnării în Marea
Britanie (către The Governing Body of Christ Church, Oxford) a unui tablou furat de un etnic român, adus în țară și confiscat în anul 2020. Apoi, gestionarea, așa cum arătam anterior, a peste 300 de descoperiri arheologice întâmplătoare.
