Un nou destin pentru fosta temniţă atroce a stalinismului românesc
Vineri, 12 februarie, proiectul Memorialului Fortul 13 Jilava a căpătat o nouă valoare, remarcabilă – cea educativă. E vorba despre inaugurarea Centrului-pilot multimedia, de studiu al Istoriei Recente a României. El se adresează în primul rând tinerilor – elevi de liceu, studenţi, cercetători – sau oricui e interesat de trecutul rezistenţei antibolşevice, de după 1944. Centrul-pilot a fost deschis chiar în incinta marii închisori Fortul 13 Jilava – ajunsă un etalon înfiorător al celui mai sângeros spaţiu carceral, din infernul stalinist românesc. Una dintre celulele ei s-a transformat într-o modernă sală de curs, dotată cu aparatură electronică – mese digitale interactive de tip „multitouch” şi conexiuni on-line.
Recuperarea memoriei istorice a martirilor şi eroilor – victime ale iadului roşu concentraţionar e o datorie pentru generaţia tânără. Din acest patrimoniu al valorilor morale autentice ea poate desluşi modele pentru societatea în care va trăi. „Devenim înţelepţi nu graţie simplelor amintiri ale trecutului, ci datorită responsabilităţii pe care o presupune viitorul”, afirma, pe bună dreptate scriitorul George Bernard Shaw. E un argument de mare actualitate. Pentru că în realitatea contemporană au năvălit rasismul, xenofobia, intoleranţa şi terorismul. Iar conflictele și amenințările armate sunt tot mai dese. Pe de altă parte, când bâtele violenţei din pieţele oraşelor şi atentatele ucigașe din cafenele, ori săli de spectacole sunt mai puternice decât raţiunea – toţi devenim prizonieri ai terorii.
Memorialul Fort 13 Jilava, un proiect al societății civile
Acest proiect datează din anul 2012. Inițiativa aparține fostului președinte Emil Constantinescu, întemeietor Fundației Române pentru Democrație. Ținta? Realizarea Memorialului represiunii și al luptei contra totalitarismului. Locul? Clădirile dezafectate ale vechiului penitenciar Jilava, cu gândul valorificării istoriei îndelungate şi complexe a acestuia, ca loc al memoriei exemplare pentru întregul secol XX, cu toate ororile stalinismului nostru, de tip bolșevic. Iar faptul că această închisoare lugubră e situată la doar 14 km de Capitală are avantajul accesului facil al elevilor şi studenţilor, cărora li se adresează în principal acest demers educativ. Obligația generației tinere? E aceea de a păstra vie memoria celor care au plătit cu libertatea și viața lor, pentru curajul de a înfrunta abuzurile și crimele dictaturii roșii.
Inaugurarea Centrului-pilot e un moment de final al proiectului POSDRU – un pachet școlar al cursul opțional de învățământ “Istoria Recentă a României“, derulat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCȘ). Pentru realizarea acestuia el a colaborat cu Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER) Fundația Română pentru Democrație (FRD) și Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR). Amenajarea noului centru multimedia de studiu a prevăzut refacerea instalației electrice și montarea unui grup de pompare și canalizare pentru evacuarea apei pluviale, din zona dezafectată a vechiului închisori Fort 13 Jilava.
Participanți la inaugurare
Au fost prezenți președintele Emil Constantinescu, Adrian Curaj – ministrul educației, Alexandru Oprean – secretar de stat în Ministerul Culturii, Gabriel Leahu – secretar general MENCȘ și manager al proiectului, Irina Oberländer-Târnoveanu – consilier la Președinția României, Cătălin Bejan – director ANP, Dinu Zamfirescu – președintele Consiliului științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Octav Bjoza – președintele AFDPR, Dragoș Petrescu – președintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Marius Oprea – istoric și fost președinte IICCMER, membri ai Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Lucia Hossu Longin – realizatoarea serialului Memorialul Durerii, oficiali din Primăria Municipiului București. Mai mult decât firesc, lor li s-au adăugat deținuții politici Zoe Rădulescu – născută într-o închisoare comunistă, Ion Baurceanu, Mihai Bontea, Constantinescu Crăciun.
În partea a doua a programului un grup de elevi ai Colegiului Național “Gheorghe Lazăr“ din București, membri ai Cercului de Istorie Recentă a României au prezentat asistenței o lecție practică, documentată, a etapelor transformării Fortului 13 Jilava – din fortificații de apărare ale Centurii Capitalei în închisoare comunistă. Ei au fost coordonați de prof. Mirela Chioveanu.
Și Ilfovul a fost reprezentat, la vârf
Cadrele didactice ale județului i-au avut ca mesageri de bună punere în practică ai proiectului pe: Daniela Barbu – insp. general la Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ), Nicoleta Băjenaru – insp. de specialitate IȘJ, Florin Petrescu – directorul Casei Corpului Didactic (CCD) și președinte al Societății de Științe Istorice, filiala Ilfov, Nică D. Lupu – primul director al CCD pe județ și Stan Stoica – director al Școlii nr.2 Jilava, autor a cinci volume de cercetare a istoriei recente naționale, bine primite de specialiști.
De remarcat și faptul că prof. Stoica a venit însoțit de mai mulți elevi ai Școlii gimnaziale nr. 1, din comuna 1 Decembrie. Ei s-au alăturat lecției practice susținută de liceenii bucureșteni. Tema școlarilor din Ilfov a fost “Adolescențe în epoca de aur“. Ea a constat în interviuri cu personalități și oameni obișnuiți – la vremea tinereții lor, din perioada ceaușistă.
Dascălul a afirmat: „E foarte important că trăim în democraţie, că elevii de azi au şansa unor libertăţi pe care noi nu le-am avut. Ei trebuie să aprecieze asta, să se implice şi, mai departe, să transmită generaţiilor următoare valorile în care credem noi, astăzi“.
Din cuvântul participanților
Emil Constantinescu: “Centrul-pilot inaugurat azi e o şansă excepţională pentru tânăra generaţie de a cunoaşte istoria adevărată a ţării noastre. Mai mult decât atât, este o posibilitate remarcabilă pentru tânăra generaţie de a-şi forma repere morale. Drama pe care o trăieşte acum România este o criză morală, care pleacă din îndepărtarea de valori şi înlocuirea lor cu alte valori: dorinţa de îmbogăţire, dorinţa de ascensiune cu orice preţ. (…) Aş vrea ca toţi cei ce veţi contribui la cunoaşterea acestui proiect să ne ajutaţi să îl îmbunătăţim. Ne aşteaptă o muncă enormă pentru a face din Memorialul Jilava unul din punctele de reper ale memoriei europene şi mondiale. (…) Dragi copii, din tot ce aţi făcut pentru azi am înţeles dorinţa voastră extraordinară de a şti adevărul şi de a cunoaşte mai multe despre trecutul martirilor rezistenței la totalitarism.
Acesta e un loc viu, de comunicare. Între voi și cei care au luptat dându-și viaţa pentru valori eterne ale civilizaţiei, independenţă, libertate, dreptate socială. Împreună sunteți inima acestui centru. Pedagogia înfăţişării suferinţei trebuie să fie una a reconcilierii. Unitatea oamenilor e singura putere care ne poate reconstrui, reface fibra fiinţei noastre naţionale. Şi a onoarei că aparţinem ei“.
Adrian Curaj: „Îi felicit încă odată pe toți cei care au avut viziunea acestui praoiect şi l-au construit. Arăt încă o dată cât de importantă e istoria noastră şi cât de puternică e latinitatea din care ne tragem. Trebuie să o respectăm mult de tot. Să spunem foarte clar că – indiferent de ce se mai aude în jur, într-o parte sau în alta – este esenţial să ne cunoaştem istoria şi sunt convins că investiţia pe care o facem zi de zi în copiii noştri îi va face să înţeleagă că numai fiind toleranţi, acceptând multiculturalitatea au o şansă să construiască o ţară plasată într-o Europă care acceptă diversitatea şi crede în valoarea oamenilor. Felicitări”!
Octav Bjoza: „Pare un paradox să realizezi lucruri frumoase în cel mai urât loc, din fosta lume comunistă europeană. Aici noi, n-am putea spune că am trăit, ci că ne-am târât ca nişte râme, pe sub pământ.
Fortul 13 e cel mai groazic loc de detenţie, din lumea comunistă europeană. E foarte important ca ororile să fie cunoscute. Trebuie să ştiţi că noi ţinem în continuare ca rezistenţa anticomunistă să rămână un întreg, un tot unitar. Nu vom admite ca cineva să ne destrame, să ne risipească, împărţindu-ne pe culori politice, etnii sau culte. Niciodată! Noi n-am avut decât un singur Dumnezeu – acolo după graţii şi după sârma ghimpată. Îi mulţumesc dlui preşedinte Emil Constantinescu, cel care ne-a ajutat pe toţi în demersurile noastre, pentru tot ce s-a realizat aici, pentru monumentul naţional al luptătorilor din rezistenţa anticomunistă şi multe altele, la fel de importante pentru noi“.
