Însoţit de Remus Pricopie, ministrul Educației Naționale şi de Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Hannes Swoboda, preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, a vizitat platforma de cercetare de la Măgurele şi Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), unde a primit explicaţii privind importanţa studiilor care se fac aici şi impactul pe care-l va avea centrul ELI-NP pentru cercetarea europeană.
Nicolae Zamfir, directorul IFIN-HH, i-a explicat politicianului că centrul, dincolo de scopurile ştiinţifice, are şi scopul de a opri „exodul” de creiere către locurile unde există infrastructură, pentru că ELI-NP îşi propune să-i atragă acasă pe specialiştii români aflaţi în străinătate, dar şi pe cercetătorii străini. De altfel, până în prezent, au fost angajaţi 20 de cercetători, care lucrează deja la proiecte pentru viitoarele experimente. Aceste proiecte vor fi supuse, în aprilie, unei analize a comunităţii ştiintifice, ele urmând să fie aprobate de Comitetul de consilieri ştiinţifici din cadrul proiectului ELI-NP. Din toamnă, aceste proiecte vor intra în faza de implementare, care presupune achiziţia de echipamente – ”de la cei mai performanţi detectori, până la şuruburi” – astfel încât în 2015, când este programată finalizarea construcției centrului, să se poată începe montarea propriu-zisă a aparaturii.
Nicolae Zamfir a mai declarat că, până acum, s-au primit sute de aplicaţii pentru joburi, mai ales după ce în octombrie anul trecut a fost aprobată de Executiv hotărârea prin care se pot aplica, în proiectul ELI-NP, salarii competitive „oriunde în lume” (din fonduri europene). Astfel, un cercetător post-doctorat va avea în jur de 1.500-2.000 de euro, „depinzând de performanţă şi de calitatea expertizei pe care o aduce fiecare”, iar un cercetător senior, care va fi conducător de grupuri de cercetare, poate câștiga între 5.000 şi 6.000 de euro.
Și, pentru că prima fază a proiectului este finanţată din bani europeni, Hannes Swoboda s-a interesat insistent de profiturile pe care le realizează companiile străine care iau parte la acest proiect. Liderul socialist s-a declarat „foarte fericit” că a putut vizita acest centru de înaltă cercetare, subliniind că este foarte important ca astfel de institute să funcţioneze nu numai în Vestul Europei, ci şi în noile ţări membre, precum România.
Pe lângă faptul că centrul ELI-NP duce la crearea de noi locuri de muncă şi dă un nou impuls industriei şi cercetării, Swoboda a fost impresionat mai ales de sprijinul pe care specialiştii de aici îl vor putea da în domeniul medicinei, în special în lupta împotriva cancerului, ceea ce înseamnă, până la urmă, „o mai bună calitate a vieţii”.
Amintim că, potrivit graficelor de lucru la centrul ELI-NP, construcția clădirilor trebuie terminată în aprilie 2015 şi, deocamdată, lucrările sunt în grafic. Potrivit directorului Zamfir, a fost terminată partea de infrastructură şi cea metalică şi urmează partea de suprastructură, sistemul de antivibrații și lucrările interioare. Pentru prima fază a proiectului (2012-2015), Comisia Europeană a aprobat fonduri structurale în valoare de 149 milioane de euro, restul până la 180 de milioane fiind acoperit de la buget. Sunt necesare însă fonduri şi pentru faza a doua (2015-2017), iar vizita lui Hannes Swoboda s-a înscris în încercarea autorităţilor române de a convinge UE de necesitatea finanţării acestui proiect.
