Mănăstirea Sitaru, locul în care spiritualitatea, cultura și istoria își dau mâna pentru a îmbogăți zestrea de valori a neamului

Clericii Mănăstirii Sitaru au reușit să aducă, din nou, o bucurie lăuntrică adevărată iubitorilor de țară, de neam, de tradiții, de cultură, istorie și spiritualitate. Patriarhul Macarie al Antiohiei, unul dintre cei mai de seamă patriarhi pe care i-a avut Biserica Ortodoxă în ultimele secole, s-a aflat în mijlocul credincioșilor acestei mănăstiri, pentru câteva ceasuri, prin povestirile impresionante spuse de specialiști. Prezentările au evidențiat modul în care Preafericirea Sa a reușit să îmbine viața duhovnicească cu cea misionară în vremea persecuției creștinilor, și bineînțeles, ajungerea Sa pe meleaguri românești.

Evenimentul intitulat „Vizita Patriarhului Macarie al Antiohiei la Mănăstirile Balamuci și Căldărușani – 1657” a fost organizat de Consiliul Județean Ilfov în parteneriat cu Mănăstirea Sfântul Nicolae-Sitaru, în cadrul sesiunilor cultural-științifice „Cultură și Duh”, ediția a II-a. Acesta a reprezentat o incursiune de factură istorico-lingvistică, în memoriile relatate de diaconul Paul din Alep, privind călătoriile Patriarhului de Antiohia în Țările Române și popasul duhovnicesc al acestuia în chivoniile de la mănăstirile Sitaru și Căldărușani.

„Ne-a învrednicit Milostivul Dumnezeu să ajungem la acest popas istoric, lingvistic și cultural, deopotrivă. Evenimentele din această vatră de cultură și spiritualitate sunt organizate ca parte integrantă a „Proiectului de restaurare, conservare, promovare și punere în valoare a ansamblului de monumente istorice ale Mănăstirii Sfântul Nicolae-Sitaru”, care se derulează în parteneriat cu județul Ilfov. Salutăm cu căldură pe reprezentanții Instituției Prefectului Județului Ilfov și Consiliului Județean Ilfov, care ne bucură prin participare și prin susținerea continuă. De data aceasta a fost omagiată vizita Patriarhului Macarie al Antiohiei din anul 1657, în cele două chinovii, Balamuci și Căldărușani”, a spus părintele Hrisostom Iorgulescu, coordonatorul evenimentelor culturale, educaționale și sociale, derulate de Mănăstirea Sitaru.

Vizita de atunci a Patriarhului Macarie a încărcat județul Ilfov, și prin el întreaga Românie, de o mare cinste. ­Înaltul ierarh avea să sublinieze importanța unității credincioșilor ortodocși, nevoia de întărire în credință și bucuria de a se afla pe pământ românesc.

„A fost o vizită cu un puternic impact în rândul viețuitorilor din ambele mănăstiri, însă și deosebit de importantă pentru viața eclesiastică și istoria Bisericii Ortodoxe Române. (…) Și, credem că doamna prof. univ. dr. Ioana Feodorov, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene, din cadrul Academiei Române, invitatul special al evenimentului de astăzi, ne-a prezentat date prețioase din viața Patriarhului Macarie și din călătoriile sale misionare, cu scopul de a primi sprijin pentru mult-încercata Biserică a Antiohiei, aflată sub deplină stăpânire Otomană. Doamnei prof. univ. dr. Feodorov, specialist în limba arabă, i-a revenit privilegiul de a traduce manuscrisele arhidiaconului Paul din Alep, adevărate surse de cercetare istorică privind timpurile evului mediu, în Țările Române, Valahia și Moldova, în care sunt relatate bogate informații privind: tradiții, obiceiuri, locuri, personalități ale vremii, biserici, mănăstiri etc. Înainte ca doamna prof. Ioana Feodorov să conferențieze, evenimentul a fost deschis ­printr-un moment muzical în interpretarea Anemonei Andreea Lazăr care, la numai 13 ani, a obținut deja numeroase premii și aprecieri pentru participări la multe evenimente culturale și tematice. Într-o atmosferă de pace și sărbătoare, invitata ediției 2022 a sesiunilor tematice „Cultură și Duh” ne-a vorbit despre cei doi pelerini, Patriarhul Macarie și diaconul Paul din Alep. Am aflat despre modul în care au poposit la Balamuci și Căldărușani, cum au înnoptat în chinovia smeriților monahi de la Sitaru și despre faptul că au onorat cu prezența, casele boierilor Greceni, descendenții lui Jupân Papa Greceanu, vel-logofăt al Țării Românești până în anul 1631. Principalul scop al unei asemenea vizite, în mănăstiri și case, constă în bucuria gazdelor de a fi binecuvântați de Înaltul Ierarh. În materialul imagistic s-au prezentat lucrări bilingve în greacă și arabă, toate necesare exercitării cultului ortodox, icoane pictate de meșterii iconari arabi cu particularități specifice privind vestimentația sfinților sau culoarea trupurilor, precum și hărți care arată itinerarul celor șapte ani de călătorii misionare, sau teritoriul canonic al Patriarhiei de Antiohia în vremea lui Macarie și sub deplină stăpânire otomană. Macarie, prin osteneala călătoriei sale, reușește să înființeze prima tipografie din Imperiul Otoman, manifestând o vădită grijă pentru producerea cărților de cult, necesare preoțimii antiohiene. Nu mică a fost jertfa Patriarhului Macarie pentru susținerea bisericii pe care o păstorea. Departe de casă, de iubiții săi fii duhovnicești, a cunoscut o lume nouă, ajungând până la Kiev și Moscova, iar prin însemnările diaconului său, Paul din Alep, a oferit Istoriei și lumii întregi o bogată sursă de inspirație și documentare. Învățăm, astfel, că lucrurile bune cu anevoie se dobândesc, iar odată dobândite, acestea rezistă peste veacuri, sunt conferite umanității și se unesc cu însăși Veșnicia”, a mai spus părintele Hrisostom Iorgulescu, cel care a și moderat evenimentul de duminică.